De același autor
Insidios, statul modern s-a strecurat in toate zonele trebuintelor sociale: sanatate, asistenta sociala, utilitati publice, ba chiar educatie si cultura. Sistematic si aparent ireversibil, statul si-a insusit aceste domenii in asa masura incat e greu sa ne imaginam astazi ca ele pot functiona si altfel. Pare firesc sa consideram ca statul este singurul care poate administra astfel de probleme.
De cateva decenii, in mediile occidentale de afaceri companiile demonstreaza ca au alternative pentru multe dintre problemele sociale administrate de stat. Este si cazul educatiei. Companiile gasesc avantaje din a investi in sistemele educationale de stat ori in sisteme educationale alternative, construind scoli, dotand biblioteci si laboratoare, oferind burse, organizand seminarii si scoli de vara.
Pentru ca statul nu se descurca de unul singur
Intr-un discurs adresat Partidului Laburist, Tony Blair incuraja parteneriatele public-privat in sistemul educational britanic. Preluand ideea, David Miliband, ministrul Educatiei, recunostea ca statul nu poate crea de unul singur un sistem educational mai performant, care sa raspunda mai bine asteptarilor cetatenilor. "Singuri nu putem realiza acest lucru. Educatia este rezultatul unei colaborari - intre profesori si elevi, intre scoli si comunitati. Companiile pot sponsoriza scoli profesionale si facultati specializate in anumite domenii. Mediul de afaceri poate contribui la imbunatatirea programei scolare. Mediul de afaceri poate oferi experienta si locuri de munca. Companiile pot oferi guvernului asistenta si suport financiar", declara Miliband in februarie 2003, cu ocazia unei conferinte dedicate rolului mediului de afaceri in educatie.
In Romania, de mai bine de zece ani companii multinationale si autohtone investesc in educatie. Numarul programelor educationale creste de la an la an, insa in acest moment este greu de spus care este impactul acestora. Care sunt obiectivele programelor educationale, cum functioneaza acestea, ce efecte au ele pe termen lung - sunt cateva intrebari la care trebuie raspuns pentru a intelege miza lor pentru companii si comunitati.
Pentru relatii bune cu comunitatile
O companie care investeste in educatie poate obtine trei tipuri de beneficii: in managementul marcii, obtinand notorietate si o buna imagine pe piata; in domeniul resurselor umane, in recrutarea si fidelizarea angajatilor; in marketing, investind in pregatirea de specialitate a viitorilor parteneri de afaceri.
Din ce in ce mai multe companii dezvolta programe educationale pentru a-si dezvolta relatiile cu comunitatile in care opereaza ori cu comunitatile la care nu au acces prin canalele obisnuite de comunicare. Astfel de programe se creeaza de catre fundatii proprii sau prin parteneriate cu ONG-uri. De pilda, in 2005, Connex (Vodafone) a initiat Bursele Connex pentru liceu, in parteneriat cu World Vision Romania, program prin care elevi din mediul rural sunt sprijiniti pentru a-si continua studiile la liceu.
Tot mai interesante pentru companii sunt investitiile in forme alternative de educatie. Astfel, Orange sustine financiar concursul FameLab, initiativa a British Council prin care tinerii pasionati de stiinta sunt incurajati sa isi dezvolte abilitatile de comunicare. Microsoft Romania finanteaza programul Comunitate si diversitate. Conferintele Microsoft, initiat de Fundatia A Treia Europa. Obiectivul conferintelor, tinute in diferite localitati din provincie de personalitati ale culturii si stiintei, este de "a stimula deschiderea multiculturala, spiritul civic si solidaritatea comunitara prin dialogul dintre public si protagonisti ai vietii publice contemporane".
Pentru comunitatile in care opereaza multinationale, sunt interesante programele care presupun dezvoltarea de infrastructura si implementarea de noi tehnologii, precum retele de Internet si de telecomunicatii.
Pentru crearea unui mediu propice afacerilor
Companiile devin tot mai constiente de faptul ca prin programe educationale pot influenta ele insele mediul de afaceri in care opereaza. Recent, doua firme din domeniul IT, BTL Design si S&T Software, au organizat o dezbatere privind Aportul tehnologiei informatiei la dezvoltarea judetului Iasi. Obiectivul acestui eveniment a fost "de a stabili cai de colaborare intre firmele mari de IT, mediul de afaceri local si mediul universitar."
Programele educationale sunt incluse in strategii pe termen lung prin care companiile isi pregatesc viitorii specialisti, angajati sau parteneri de afaceri. "Credem - spun reprezentantii Orange - ca avem un rol important in indrumarea si formarea profesionala a tinerilor si de aceea am dezvoltat programe pentru studenti: Scoala de Vanzari, Scoala de Marketing, Scoala de Comunicare, programe de stagii de practica, precum si seminarii pe teme de orientare in cariera." Pentru Ozone Laboratories, firma din industria farmaceutica, programele educationale se doresc o componenta a unei strategii responsabilitate sociala corporatista. "Ne propunem sa-i determinam pe tineri sa se implice cat mai devreme in afaceri si sa-si dezvolte propriile proiecte pe o piata a fortei de munca din ce in ce mai competitiva", afirma Florentin Scarlat, Corporate Affairs Director, Ozone Laboratories.
O atentie tot mai mare este acordata programelor de dezvoltare a carierei, adresate studentilor din ani terminali. Unul dintre cele mai recente proiecte de acest fel este Believe in U, initiat de Arctic, constand intr-un set de seminarii practice de planificare a carierei.
Pentru pregatirea viitorilor specialisti
Cel mai adesea, programele educationale initiate de firme vizeaza instructia in discipline sau domenii interesante pentru domeniul lor de activitate. Programele se adreseaza atat elevilor, cat si profesorilor. De pilda, SIVECO Romania a sustinut anul acesta cea de-a saptea editie a Olimpiadei Nationale de Informatica. Cu aceasta ocazie, angajati ai companiei au oferit profesorilor seminarii dedicate utilizarii tehnologiilor IT in activitatile didactice. O strategie asemanatoare urmeaza Henkel Romania, sponsor oficial al Olimpiadei Nationale Tehnice dedicate liceelor de constructii. In cadrul programului, specialisti ai firmei ofera cursuri tehnice profesorilor din liceele de constructii.
Investitiile in institutiile traditionale de invatamant sunt, poate, cea mai raspandita forma a programelor educationale. Companiile dezvolta parteneriate cu scoli sau universitati, oferind acestora tehnologia necesara pentru cursuri si cercetare. Unul dintre primele astfel de proiecte a fost realizat de Connex (Vodafone) in parteneriat cu Facultatea de Telecomunicatii, presupunind investitii in burse pentru studenti, dotarea unui laborator si a unei biblioteci de specialitate. La randul ei, prin programul Parteneriatul pentru excelenta, Fundatia Life for Life, sponsorizata de Forum Auto, importator Volvo in Romania, sustine loturile olimpice de matematica si fizica.
In Romania, s-au impus cateva industrii prin programe de responsabilitate corporatista in domeniul educatiei: IT, telecomunicatii, finante-banci, farmaceutica. In functie de tipul de contributie, se poate vorbi de sponsorizari si de forme diferite de implicare a angajatilor. Astfel, prin intermediul fundatiei sale, Western Union, companie din domeniul bancar, finanteaza granturi ale ONG-urilor din domeniul educational. De partea cealalta, MasterCard Europe, companie din acelasi domeniu, sprijina un program prin care angajati ai firmei predau elevilor de liceu cursuri de specialitate.
Probabil cel mai mare neajuns al programelor educationale dezvoltate de companii este lipsa evaluarilor si a transparentei. Se recomanda ca programele sa aiba obiective clare si masurabile, sa fie evaluate, iar performantele sa fie raportate periodic. Feed-back-ul de la grupurile tinta si de la comunitate este important pentru evaluarea programelor. In felul acesta, companiile pot avea de castigat tocmai acolo unde statul esueaza.
Sistemul educational de stat nu raspunde nevoilor pietei, pentru ca nu de la aceste nevoi a fost conceput. Sistemul educational de stat nu satisface asteptarile beneficiarilor sai, pentru ca nu este rezultatul unei relatii dintre cerere si oferta. Aceasta este, de fapt, sansa companiilor: ele pot investi in educatie tocmai pentru ca statul a ratat acest domeniu. Ele pot gasi oportunitati neexplorate de sistemul traditional de educatie, neadecvat lumii in care traim. Ele pot oferi programelor educationale eficienta necesara functionarii pe termen lung. Ele pot crea punti reale intre asteptarile publicului si nevoile pietei, construind programe educationale de care sa profite atat mediul de afaceri, cat si comunitatile.
Rubrica de Etica si comunicare in afaceri este realizata in parteneriat de catre Fundatia Forum for International Communications, prin programul CSR-Romania, si Grupul de Dialog Social, prin revista 22.
