Cu ce vine a patra revoluție tehnologică

Daniel Apostol 02.02.2016

De același autor

Lumea e pusă pe jar: ne aflăm în pragul unei revoluții tehnologice care va transforma fundamental felul în care trăim, muncim și interacționăm unii cu ceilalți, cu o viteză, amploare și un impact sistemic fără precedent istoric.

 

Președintele fondator al World Economic Fo­rum, Klaus Schwab, susține că „umanitatea nu a mai trăit niciodată un astfel de moment de maximă promisiune, dar și de maximă amenințare“. Experimentăm as­tăzi posibilitatea nețărmuită a miliarde de oameni de a fi co­nectați instantaneu de echi­pamente mobile, cu o putere de procesare a informației fă­ră precedent, cu o capacitate de stocare a informației fără precedent, cu un acces la cu­noaștere fără limite. „Iar aceas­tă posibilitate este într-un pro­ces exponențial de mul­ti­plicare, întreținut de recentele descoperiri teh­nologice în domenii precum inteligența ar­ti­fi­cială, robotică, Internetul Lucrurilor, auto­ve­hicule autonome, imprimarea 3D, nano­teh­no­logie, biotehnologie, știința materiei, stocarea energiilor și informatică cuantică.“1. Zi de zi, in­ginerii, designerii și arhitecții pun într-o sin­gură rețetă elemente ale tehnologiilor digi­ta­le, ale lumii tehnologice și ale biologiei sin­te­tice, într-un pionierat care produce de fapt o simbioză între microorganismele ce ne în­con­joară, propriile noastre ființe, produsele pe ca­re le consumăm și chiar clădirile în care lo­cuim. A patra revoluție industrială are po­ten­țialul de a spori venitul global și de a îm­bu­nătăți calitatea vieții întregii populații. Con­sumatorii au devenit capabili să-și permită și să acceseze lumea digitală. Chemarea unui taxi, rezervarea unui zbor, cumpărarea unui pro­dus casnic, operarea unei plăți, ascultarea muzicii pre­ferate, urmărirea celui mai spectaculos film, utilizarea celui mai incitant joc video - oricare dintre acestea poate fi făcut azi de la distanță. Ino­varea tehnologică conduce la spor de efi­ciență și productivitate: costurile de transport și comunicații vor scădea, lanțurile globale de furnizori și logistică vor deveni mai eficiente, costul global al schimbului de mărfuri și servicii se va diminua.

 

Dar revoluția ar putea genera o și mai mare inegalitate, mai ales datorită puterii sale de a perturba piața muncii așa cum o cunoaștem azi (fapt susținut de economiștii Erik Bryn­jolfsson și Andrew McAfee). Pe măsură ce automatizarea substituie munca de-a lungul și de-a latul întregii economii, înlocuirea oa­menilor de către mașini va exacerba prăpastia dintre câștigurile capitalului și câștigurile for­ței de muncă. Este de asemenea posibil ca substituirea muncitorilor de către tehnologie să conducă, la nivel agregat, într-o creștere netă a numărului de job-uri mai sigure și mai bine răsplătite. Dar prognozele sunt mai sum­bre: perturbarea pieței forței de muncă va aduce o pierdere a circa 7,1 milioane de locuri de muncă în doar cinci ani, se arată într-o analiză publicată recent la Davos. Din acestea, doar 2 milioane vor putea fi recuperate prin cre­area de noi locuri de muncă, deci vom asista la dispariția netă a 5,1 milioane de lo­curi de joburi, în cele mai dezvoltate 15 eco­no­mii, care aco­peră aproximativ 65% din to­talul forței de mun­că la nivel global. Studiul su­bliniază pro­vocările pe care le va avea bu­si­ness-ul glo­bal, odată ce devine redundantă prezența omu­lui în acoperirea multor sarcini de lucru în domenii diverse, de la ma­nu­fac­tură la sănătate, unde rutina cotidiană este acoperită de mașini inteligente.

 

Potrivit lui Klaus Schwab, în viitor, talentul, mai mult decât capitalul, va reprezenta fac­torul critic de producție. Aceasta va conduce la o piață a muncii din ce în ce mai mult se­gregată în segmentele „calificare redusă-sa­lariu mic“ vs. „talent excepțional-salariu de ex­cepție“, ceea ce va atrage de la sine o creștere a tensiunilor sociale. Inegalitatea re­prezintă, de altfel, cea mai mare îngrijorare so­cială asociată celei de-a patra revoluții in­dustriale, dincolo de faptul că este de la sine o preocupare majoră socio-economică. Cei mai mari beneficiari ai inovării tind să fie fur­nizorii de capital intelectual și fizic - ino­va­torii, investitorii, acționarii -, ceea ce explică accentuarea decalajului dintre bunăstarea celor dependenți de capital și a celor de­pendenți de muncă. De aceea tehnologia este unul dintre principalele motive pentru care veniturile au stagnat sau chiar au scăzut la ma­joritatea populației din țările cu venituri ridicate: a sporit cererea de angajați foarte bine pregătiți, în timp ce a scăzut cererea de muncitori mai puțin educați, mai puțin ta­lentați, mai puțin calificați. În mare, Klaus Schwab consideră că sunt patru efecte prin­cipale ale celei de-a patra revoluții industriale asupra business-ului: impactul asupra aș­teptărilor consumatorilor, asupra îmbunătățirii produselor, asupra inovării colaborative și a formelor organizaționale. Indiferent de con­su­matori sau business, clientul stă în epicentrul întregii economii, ceea ce face ca totul să fie despre modul de îmbunătățire a felului în ca­re clientul este servit și deservit. Produse sau servicii, mai mult ca oricând, pot fi acum dezvoltate prin capabilități digitale care le sporesc valoarea. Implacabila schimbare de la simpla digitizare (a treia revoluție industrială) la inovare bazată pe combinații complexe de teh­nologii forțează companiile să-și reexa­mineze modelul de business. Rezultatul vii­tor? Nu îl știm încă! Rezultatul procesului de­ma­rat deja? Peste jumătate dintre firmele din clasamentul Fortune 500 au dispărut din 2000 încoace. Ce urmează vom vedea! //

 

Nota

 

1. Articol publicat inițial în Foreign Affairs, autor Klaus Schwab, fondator și președinte executiv al World Economic Forum.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22