De același autor
Estimările arată că doar în 2014 impactul economic total a fost de circa 106 miliarde de dolari, iar factura plătită de întreaga lume în urma actelor teroriste s-a ridicat la circa 53 de miliarde de dolari americani: cam cât întregul PIB al Bulgariei sau cam o treime din PIB-ul românesc. Datele vin de la ultimul raport anual Global Terrorism Index, realizat de Institutul pentru Economie și Pace (IEP). Sumele au fost obținute prin măsurarea costurilor directe și indirecte cauzate de pierderile de vieți omenești, de distrugeri ale proprietăților private sau publice, de pierderi financiare și plăți diverse. Costurile directe, pierderi de vieți și distrugeri de bunuri și proprietăți, sunt ușor de calculat. Mai dificil de măsurat sunt costurile indirecte, mult mai puțin tangibile și precise. De exemplu, studiile care au analizat atacurile de la 11 septembrie 2001 din New York au estimat costuri cuprinse între 35 și 109 miliarde de dolari. În 2001, nivelul costurilor economice asociate actelor de terorism se ridicau la 51,5 miliarde de dolari.
În calculele sale, IEP adună costurile legate de pierderile de vieți omenești, rănirea oamenilor, tratamentele medicale acordate, precum și valoarea proprietăților distruse, pierderile financiare (a veniturilor, de exemplu) etc. La acestea se adaugă cheltuieli considerabil mai mari decât pagubele economice directe produse de atacurile armate: potrivit estimărilor IEP, lumea a cheltuit anul trecut 117 miliarde de dolari pe agenții naționale de securitate al căror obiectiv este tocmai prevenirea și combaterea activităților teroriste.
Diversitatea actelor de terorism, capacitatea de adaptare a unei economii și nivelul de securitate sunt factori influenți care pot arăta cât de costisitor este terorismul pentru economia unei țări anume. Potrivit unor cercetări, de exemplu, atacurile de la 11 septembrie 2001 au avut puțină influență asupra investițiilor străine directe în SUA, iar în Spania acestea chiar au crescut cu 6 miliarde de dolari în 2005, în urma atacurilor cu bombe din Madrid produse cu un an înainte. Pe de altă parte, pe seama atacurilor teroriste din Grecia (anii ’80) și Spania (anii ’90) au fost puse pierderi de intrări de capital de până la 500 de milioane de dolari pentru fiecare țară în parte. Similar, în Nigeria, efectul terorismului asupra investițiilor străine directe a fost substanțial: au căzut cu peste 6 miliarde de dolari în 2010, din cauza acțiunilor Boko Haram, însemnând un declin de 30% față de anul anterior. Conform analizelor IEP, deși terorismul are impact asupra performanțelor economice ale unei țări, acest lucru este vizibil doar în țările care suferă constant un larg număr de atacuri. Adesea, terorismul lovește în țări cu capacitate limitată la nivel instituțional sau cu nivel scăzut de dezvoltare, circumstanțe în care aceste evenimente au efecte semnificative asupra producției interne, asupra investițiilor și asupra ratei de creștere economică.
„Contextul actual solicită o consolidare de o amploare excepțională a mijloacelor de securitate și apărare“, arăta săptămâna trecută ministrul francez al Finanțelor, Michel Sapin, asumându-și creșterea deficitului bugetar pe 2016 prin cheltuieli suplimentare de peste 600 de milioane de euro pentru noi măsuri de securitate.
Franța a plătit scump, în vieți omenești, iar economia franceză (a doua cea mai mare din zona euro și a șasea cea mai mare la nivel mondial) va suporta un șoc economic din cauza atacurilor din acest an (de la cele asupra redacției Charlie Hebdo până la cele şase atentate simultane de pe străzile Parisului). Directorul executiv al IEP, Steve Killelea, susține că blocarea capitalei franceze va avea „un impact asupra PIB-ului Franţei din acest trimestru“. La fel, probabil, va suferi și capitala Belgiei, Bruxelles, în urma tot mai deselor alerte de grad zero din cauza unor posibile agresiuni armate.
Analiştii atrag atenţia că turismul şi consumul ar putea fi cele mai afectate sectoare economice din Europa, mai ales din Franța. Aceiași analiști privesc cu teamă spre burse. Dacă piața de capital este considerată un barometru al încrederii în economie, este de remarcat viteza cu care și-a revenit după atacuri teroriste de amploare. În cazurile de la New York, Madrid și Londra, bursele au căzut brusc, dar s-au redresat în câteva săptămâni. Indicele S&P 500 a recâștigat valoarea inițială la doar 30 de zile după 11 septembrie. Imediat după atacurile de la Paris, băncile de investiții și-au anunțat clienții cu privire la riscurile financiare colaterale. De exemplu, instituția de investiții Evercore a transmis o notă prin care menționa că evenimentele de la Paris ar putea slăbi sprijinul politic al cancelarului german Angela Merkel (mare suporter al granițelor deschise, al migrației din Siria și al respectării drepturilor și libertăților civile). De altfel, legătura dintre amenințările de teroare și fluxul de migrație riscă să desființeze zona Schengen, ceea ce atrage după sine un semnificativ impact economic. Analiștii Evercore ISI au speculat chiar că doamna Merkel ar putea fi înlocuită în ultimă instanță de ministrul de Finanțe german, Wolfgang Schäuble, adept al soluțiilor radicale și al ieșirii Greciei din eurozonă, de exemplu. Colapsul zonei Schengen va înfrâna transferul de mărfuri dintr-o țară în alta și va spori costurile de livrare și de operare ale companiilor, putând avea ca efect declinul activității antreprenoriale în regiune. Mai mult, reintroducerea controlului la graniță va împovăra bugetele naționale cu costuri adiționale destinate patrulelor de grăniceri, sistemelor de supraveghere, posturilor de frontieră etc.
Toți cei care calculează costurile terorismului adesea pierd din vedere imaginea de ansamblu. De exemplu, deși bursa și-a revenit rapid după 11 septembrie, adevăratul impact economic s-ar fi ridicat la 3,3 trilioane (mii de miliarde) de dolari. Într-o analiză a pagubelor produse de atacurile asupra blocurilor gemene WTC realizată de New York Times sunt precizate distrugeri fizice în valoare de 55 de miliarde de dolari, pagube economice în valoare de 123 de miliarde, dar și costul înființării Departamentului de Securitate (123 de miliarde de dolari), al finanțării pe teatrele de operațiuni militare (1.600 de miliarde de dolari) și sumele care reprezintă costurile ulterioare ale conflictelor, inclusiv subvențiile pentru veterani (aproape 870 de miliarde de dolari).
Revenind la prezent, un articol publicat pe 17 noiembrie de site-ul www.investopedia.com (The Paris Attacks And The World Economy, autor Prableen Bajpai) arată că efectele psihologic și economic al atacurilor de la Paris sunt, atât în Franța, cât și în întreaga lume, mult peste ceea ce ne putem acum imagina. Vor exista profunde consecințe economice, geopolitice. Economia franceză va suferi un șoc direct. Turismul în Franța (cu vastă moștenire artistică, culturală, istorică - aproape 84 milioane de turiști în 2014) ia în plex lovitura care a zguduit Parisul. Turismul este un sector strategic al economiei franceze, asigurând peste 2 milioane de locuri de muncă și 7% din PIB, aducând Parisului venituri anuale de circa 44 de milioane de euro și asigurând 74% dintre locurile sale de muncă. Al doilea impact imediat va fi un declin în coșul de consum francez, deci o scădere a cheltuielilor private. Deși avem în față Luna cadourilor, teama de a vizita zone aglomerate va avea ca efect o scădere a cifrei de afaceri a centrelor comerciale și mall-urilor. Posibil însă să crească vânzările online, atenuând astfel o parte din șoc. Mai mult, consideră experții, impactul psihologic al unor astfel de atentate îi face pe consumatori să amâne unele obiceiuri de consum, viteza cu care oamenii vor reuși să treacă peste sentimentele de frică, frustrare, groază determinând și volumul de cheltuieli efectuate. Potrivit Institutului Național de Statistică și Studii Economice din Franța, economia autohtonă a crescut cu 0,3% în trimestrul III 2015, mai ales datorită cheltuielilor private. Potrivit Băncii Mondiale, consumul privat reprezintă 55,5% din PIB –ul francez pe 2014. Dacă recentele atacuri teroriste scad obiceiurile și volumul de consum, vor avea efecte negative considerabile asupra creșterii PIB.
