Victimele SRI?

Diana Hatneanu, Director Executiv Apador-ch 16.04.2008

De același autor

Sub pretextul Summit-ului NATO de la Bucuresti, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a hotarat in sedinta din 25 martie 2008 ca serverele de interceptare ale operatorilor din comunicatii electronice sa stea la SRI. Pana acum, cel putin teoretic, serverele stateau la operator, iar SRI, SIE si celelalte numeroase servicii de informatii, succesoare ale Securitatii, ar fi trebuit, tot teoretic, sa obtina mandat de ascultare de la judecator.

Date fiind nenumaratele abuzuri ale serviciilor secrete succesoare ale Securitatii din ultimii 18 ani si in ciuda asigurarilor date de "analisti" apropiati pana la identificare cu serviciile secrete, organizatii ale societatii civile au protestat impotriva hotararii CSAT.

 

Cum comentati decizia ca serverele de management al interceptarilor sa fie puse la dispozitia SRI?

Sistemul nostru legislativ nu prezinta suficiente garantii impotriva abuzurilor la dreptul la viata privata. De ce spun asta? Exista o Lege a sigurantei nationale, din 1991, care este de dinainte de Constitutie(prima Constitutiedemocratica dupa 1989). Acea lege nici macar nu vorbeste de un mandat al judecatorului care sa aprobe o cerere de supraveghere a persoanei, inclusiv prin interceptarea comunicatiilor. In plus, nu exista o limitare in timp a acestei interceptari. Ea poate sa se petreaca pentru toata viata unei persoane. Nu exista o garantie, pe care noi o consideram esentiala impotriva abuzului, si anume obligatia ca, la finalul perioadei de interceptare, daca persoana nu este trimisa in judecata, ar trebui sa fie informata asupra acestei masuri si ca are dreptul sa o conteste daca o considera abuziva. In lipsa acestei garantii, o persoana nu va afla de fapt niciodata ca a fost supusa interceptarii si atunci controlul judecatoresc, care teoretic exista si in tara noastra, ramane doar un control teoretic.

Analisti apropiati de serviciile secrete spun ca nu s-a schimbat nimic prin hotararea CSAT. In continuare, pentru interceptari este nevoie de o hotarare judecatoreasca.

Textul CSATnu clarifica nimic in acest domeniu al garantiilor. Va spuneam ca nu este clar ca trebuie un mandat de la judecator care sa fie totusi informat, care sa ia o decizie in cunostinta de cauza despre circumstantele cazului, sa vada daca este sau nu legala aplicarea acestei masuri. De ce zic asta? SRIsi SIEsustin ca ei intr-adevar solicita interceptarea de la un judecator in baza unei alte legi, cea care priveste combaterea terorismului, care prevede mandat de la judecator pentru interceptari. Insa nu toate amenintarile la adresa sigurantei nationale au de a face cu terorismul. Mai sunt si altele, de alta natura. De altfel, Legea sigurantei nationaleabunda de o gramada de posibile amenintari, unele chiar foarte vag formulate. Ele pot fi fortate in asa fel incat sa intre multe fapte in aceasta definitie. Si abuzul poate fi foarte mare, pentru ca nu exista nicio forma de control. In acest context, devine foarte grava hotararea CSAT, pentru ca, daca pana acum, SRImergea la operatorii de comunicatii electronice cu mandatul si solicita interceptarea unui anumit numar de telefon sau a unei anumite adrese de e-mail, acum ei au acces direct. Nici macar operatorii nu mai exercita niciun control, pentru ca practic operatorii de servicii de comunicatii electronice se substituiau si judecatorului, si controlului parlamentar, fiind de fapt singurii care aveau ocazia sa vada daca SRIare sau nu mandat si daca isi desfasoara activitatea legal. Acum ei au acces direct. Deci nimeni nu mai verifica daca ei au sau nu mandat pentru interceptarea unei adrese de e-mail sau a unei adrese de telefon. Hotararea CSATtrebuie interpretata in contextul in care a fost data. Lipsa oricaror garantii, lipsa unui control parlamentar eficient (cei din comisia parlamentara nu se uita pe operatiuni, nu o sa se uite niciodata in dosare), practic nimeni nu controleaza daca SRIa ascultat pe cineva legal sau nu. De aceea, potentialul de a abuza de puterile date este foarte mare. Si, cand intr-un asemenea context, dai puteri foarte mari unei autoritati, nu poti decat sa fii foarte ingrijorat. SRIare puteri absolute fara aproape niciun control.

Nu credeti ca SRI, SIE si celelalte servicii secrete care mai asculta au suficient discernamant sa nu abuzeze de serverele de interceptare pe care le au acum la dispozitie prin hotararea CSAT sau de tehnica obisnuita de interceptare pe care cu siguranta o au la dispozitie, chiar daca nu recunosc acest lucru?

Ca cetatean, eu ma simt in siguranta nu pornind de la ideea ca ei au suficient discernamant, ci doar daca exista in lege, foarte clar stipulate, niste garantii clare. Nu pot sa ma bazez pe buna credinta a unei institutii care are foarte multa putere. Si stim foarte bine ca puterea corupe. In lipsa oricarui control, a oricaror garantii ca mi se respecta dreptul la viata privata si nu sunt interceptata ilegal, nu am cum sa ma bazez doar pe buna credinta a ofiterilor SRI.

Chiar daca acesti ofiteri au la dispozitie serverele, totusi ei depun un juramant de credinta, trebuie sa respecte legile. Ni se spune ca ar fi oameni seriosi. De ce sa nu avem incredere in ei?

Simplul cuvant nu este suficient intr-o problema atat de sensibila, mai ales daca tinem cont de trecutul mai mult sau mai putin indepartat al Romaniei.

Care sunt standardele europene in materie de interceptare?

O recomandare a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europeivorbeste clar de astfel de garantii si de forme de control pentru serviciile de informatii, tocmai pentru ca este un domeniu sensibil, unde putem vorbi de foarte multa putere si care este in general secretizat. Recomandarea face referire la controlul judecatoresc, la un mandat obligatoriu dat de judecator si la un control parlamentar eficient. Aceeasi recomandare face referire si la limitarea in timp a interceptarii, care sa ajute cetateanul plasat pe o pozitie de inffata de niste servicii de informatii.

Societatea civila are motive temeinice sa fie nelinistita si sa se teama ca in Romania nu se respecta standardele democratice, pornind de la acest caz concret al hotararii CSAT?

Ati putea sta linistit daca cineva ar avea acces la viata dumneavoastra privata?

 

Interviu realizat de Armand Gosu

 

 

Sub observatie

 

Harta, grup de artiste vizuale din Timisoara (Maria Crista, Anca Gyemant, Rodica Tache), infiintat in 2001, cu interes in activism, feminism, arta critica. In calitate de curatoare in spatiul detinut in Timisoara pana in 2007, au organizat expozitii precum Collect Call (artisti suedezi contemporani), We use to do this (despre job-urile artistilor) sau diverse dezbateri si prezentari. Ca grup artistic, au participat la bienala de la Praga 2005, bienala Periferic 7 din Iasi, in 2006, si la proiectul Spatiul Public Bucuresti 2007. Harta a primit bursele si rezidentele MQ Viena, IASPIS Stockholm.

Prezentam in continuare o scrisoare deschisa a grupului Harta despre cum au actionat serviciile secrete inaintea, in timpul si dupa summit-ul NATO.

 

Dragi prieteni,

 

Tocmai ne-am intors de la Bucuresti, unde intre 2-4 aprilie a avut loc cel mai mare summit din istoria NATO. Cativa oameni (intre 50 si 100) au vrut sa-si exprime parerile despre acest summit, despre razboi si militarizare, asa ca a fost inchiriat un spatiu in Bucuresti ca loc pentru discutii, ateliere, proiectii (si, in cel mai "rau" caz, si doar in opinia unora dintre participanti, loc de pornire pentru un mars pasnic si tacut prin oras, in conditiile in care orice manifestare publica, indiferent cat de pasnica, a fost cu desavarsire interzisa pe timpul summit-ului). Pe data de 2 aprilie, prima zi de summit, trupe speciale de jandarmi au intrat in spatiu, i-au batut pe unii dintre cei aflati acolo si au dus la sectie pe toata lumea, fara nicio baza legala, doar cu prezumtia ca "ceva s-ar putea intampla". Mai tarziu, politia a trebuit sa-i elibereze pe cei detinuti, sub presiunea exercitata de asociatii pentru drepturile omului si sub presiunea oamenilor care au pichetat sectiile de politie. Dar, chiar daca cei retinuti au fost eliberati, totusi supravegherea continua si amenintarile politiei nu au incetat.

Ar fi foarte multe de spus despre toata situatia aceasta, despre atmosfera de teroare, despre campania mass-media care, deja cu saptamani inainte de inceperea summit-ului, a inceput sa construiasca imaginea "anarhistilor periculosi" care vin sa distruga orasul si sa distruga imaginea tarii noastre de tara cuminte si ascultatoare, despre hartuirea celor implicati si a familiilor si prietenilor acestora, despre ascultarea telefoanelor si monitorizarea activitatii pe Internet, devenite practici oficiale si legale, etc. Daca sunteti interesati, puteti citi mai multe pe site-ul indymedia romania (http://romania.indymedia.org/) sau in alte medii independente.

Noi am vrea sa vorbim si despre experienta noastra legata de toate acestea. In septembrie-octombrie 2007 am fost parte din proiectul Spatiul Public Bucuresti/Public Art Bucharest 2007 (http://www.projectspacebucharest.blogspot.com; www.spatiul-public.ro), proiect in cadrul caruia noi am conceput si am organizat evenimentele de la Project Space. Cativa dintre cei cu care am lucrat la Project Space au fost implicati si in organizarea unui program cultural ca reactie la summit-ul NATO. Pe timpul protestelor anti-NATO si acum, cand deja ne-am intors la Timisoara, ne-am dat seama ca suntem urmarite (de catre politia secreta sau de catre politisti sub acoperire, nu stim exact cine se ocupa de lucrurile acestea) inca din septembrie anul trecut, de pe vremea in care lucram la Project Space. Telefoanele noastre sunt ascultate, suntem urmarite pe strada (si urmaritorii nostri nici macar nu se ascund) si tocmai am descoperit niste conectii stranii in laptopul nostru, conectii care asigura remote access-ul la toate datele din el unor persoane pe care nu le cunoastem (laptopul a fost folosit in timpul evenimentelor de la Project Space si multa lume a avut acces la el).

Desi este, in mod categoric, foarte neplacut sa stii ca esti tot timpul sub observatie, nu este vorba ca prin aceste practici ar putea iesi la iveala orice fel de activitate ilegala pe care noi am desfasura-o. Singurul lucru pe care l-am facut, si pe care vom continua sa-l facem, este sa ne exercitam dreptul nostru la libera exprimare. Si acesta este singurul motiv pentru care vietile noastre private sunt expuse observatiei unor oameni platiti din bani publici (care sunt si banii nostri) ca sa ne hartuiasca. Singura reactie pe care o putem avea este sa facem aceasta hartuire cat mai vizibila, sa vorbim cat mai mult despre ceea ce se intampla. Acesta este si motivul acestui text.

Una dintre principalele critici adusa comunismului din Romania este legata de supravegherea continua din partea Securitatii, de faptul ca nu puteai avea incredere in nimeni si ca toate miscarile si cuvintele iti erau monitorizate. Acum, cand in Romania orice idee a stangii este intr-un mod asa de zelos condamnata ca fiind "totalitara"si "comunista", si toate acestea cu scopul de a intari si mai mult prezentul capitalism ca fiind singura alternativa posibila, supravegherea continua este inca parte din viata de fiecare zi. Este suficient sa-ti expui public opiniile critice, ca vei fi supus/a aceluiasi fel de supraveghere ca inainte de 1989, chiar daca acum traim vremuri capitaliste, pline de "libertate".

 

Toate cele bune,

Maria Crista, Anca Gyemant, Rodica Tache

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22