De același autor
Iata un exemplu tipic de interventie publica ce distruge reputatia stiintei economice si economistilor: Interviu luat de jurnalisti romani unui laureat al Premiului Nobel pentru economie, James Mirrlees, laureat în 1996 . Nu stiu pe unde l-au prins cei de lacaleaeuropeana.ro. Dar i-au interceptat traiectoria pe undeva si i-au pus cateva intrebari. Fragmente din interviul cu pricina circula acum pe internet. Noroc ca familia Voiculescu a fost putin ocupata zilele astea pentru ca altfel ce i-a iesit din gura acestui domn laureat ar fi fost bonusul stagiunii pentru proiectul ideologic al familiei in cauza si al asociatilor ei politici, interni si internationali.
Despre ce e vorba? Fara sa gandesca prea mult, laureatul nostru consideră că cea mai bună soluţie pentru România este ieşirea din Uniunea Europeană. Uite-asa: Solutie.
Ce calcule, ce analize, ce date?! Opreste-l pe Sir James pe strada, intreaba-l. Se fastaceste un pic, se concenteaza o secunda si pac: Solutia! Mai mult, omul susţine că nu poate identifica alte soluţii, atât timp cât România se află în „cămaşa de forţă” a Uniunii Europene. Este si modest. Ar da mai multe solutii dar, vezi bine, e constrans de imprejurari sa se limiteze la una. Face de poate.
As vrea in continuare sa ma abtin de la comenta. Sa dau doar un citat din interviu. Vorbeste cat 1000 de comentarii ale mele. Dar am sa si comentez un pic. Daca Sir James nu stie sa spuna simplu “Habar nu am, domnule! Habar nu am despre starea pacientului Romania, nu am vazut analizele, nu stiu fiziologia si anatomia. Nu ma pot antepronunta”!
Sau sa zica : “Solutie la ce? Puteti sa fiti mai precisi? Noi in stiinta economica suntem foarte atenti si distingem intre probleme monetare, fiscale, structurale, conjuncturale, micro si macroeconomice, probleme de dezvoltare si crestere, problem de somaj, alocare si productie etc. etc. etc. Solutie la ce? Economia este o stiinta a trade-off-ului. Cu privire la ce-mi cereti mie sa dau solutii?! Cu privire la performanta generala a sistemului economic romanesc?! Fiti seriosi, dragii mei! Cum credeti ca putem vorbi de asa ceva? Structura, evolutia si performanta sistemului economic romanesc nu este nici aria mea de competenta nici de specializare!”
Daca Sir James nu are deci buna masura sa se abtina de la comenta cand stie bine ca nu are caderea sa comenteze, de ce m-as abtine eu de la a spune ce cred despre astfel de performante iresponsabile?
Dar ce s-o mai lungim, fiti atenti aici argument, reiau din Adevarul care preia din caleaeuropeana.ro. Ascultati:
„Te poţi gândi cum să schimbi lucrurile, dar e greu să oferi un sfat, sunteţi într-o încurcătură destul de serioasă. Răspunsul radical ar fi ieşirea din UE”, a declarat Sir James Mirrlees pentru caleaeuropeana.ro.
Întrebat dacă aceasta ar fi cea mai bună soluţie pentru România în momentul de faţă, britanicul a răspuns: „Cred că [ieşirea din UE] este soluţia care ar reduce şocul cel mai bine. Pentru ca să devină posibil să faci lucruri precum construirea unor şosele, spre exemplu, sau să te descurci cu mai puţini bani, pentru că ai nevoie de bani ca să faci ceva şi nu poţi face nimic pentru că toate rezervele de bani sunt controlate de alte bănci. Aşa că aceasta este varianta cea mai bună de ajustare a costului forţei de muncă. Se va devaloriza mai mult decât prin tăierile date de Guvern, iar aşa nu mai trebuie tăiate salariile pentru funcţionarii publici. Aşa sunteţi şi capabili să vă extindeţi şi să creşteţi ocuparea forţei de muncă. Dar îmi este greu să mă gândesc la alte soluţii cât timp sunteţi în «cămaşa de forţă» a Uniunii Europene”.
Ca sa vezi! Noi credeam ca ii este greu pentru ca de fapt habar nu are despre ce vorbeste. Si ca in absenta informatiei elementare, ne dovedeste ceea ce stiam cu totii oricum: Cu putin curaj e intotdeauna posibil sa-ti dai cu parerea cu aplomb despre politicile economice ale unui sistem economic despre care habar nu ai. Auzi: “sosele”! “Rezervele de bani sunt controlate de alte bănci”! "Să vă extindeţi şi să creşteţi ocuparea forţei de muncă"! Te doare mintea.
Mai mult, omul pur si simplu ne pune in discutie marea strategie nationala. Uite asa: unu-doi. Iesirea din UE. Poate o fi vreun cost la iesirea aia din Uniune, gandim noi. Economia parca era stiinta care analiza trade-off-uri. Poate nu s-or aseza toate la plus in bilant cand Romania iese din UE. Poate ca mai sunt unele si la minus. Pote ca ceva cu “formare si deturnare de comert”, de la Jacob Viner citire…zicem si noi un exemplu, am mai citit si noi una-alta. Dar, ma rog, ce stim noi, poate nobelistul le-a calculat deja in mintea-iute pe toate si i-a dat cu plus la solutia pro-iesire… Asa e cu supermintile astea.
Nu va luati insa dupa mine. Nu va lasati nici impresionati ca e nobelist etc. Recititi si judecati cu mintea dumneavoastra. Recititi paragraful de mai sus. Doar daca e o mare problema de traducere la mijloc am putea da insiruririi respective de vorbe -nici macar clisee nu le poti numi- o mica circumstanta atenuanta. Dar din pacate nu e o problema de traducere. E un gen ce se practica in disciplina. Si din pacate se practica si la case mari. Paul Krugman si Joseph Stiglitz au facut o a doua cariera publica din asta. E drept cu mai multa precautie si panas decat Sir James.
Pe scurt. Un doctor chiar si mediocru n-ar indrazni sa faca asta. Nu si-ar da cu parerea fara sa faca o consultatie, fara sa stie datele situatiei, simptomele etc. Nu. Ar fi neprofesional si iresponsabil. Intreaba un inginer: “Domnule ce solutie aveti pentru podul asta?”
Credeti ca se va repezi sa zica uite asa si pe dincolo, faceti asa si asa, fara sa studieze si masoare terenul, densitatea solului, adancimea raului, sa afle care sunt variatiile sezoniere ale debitului etc.? Fara sa intrebe despre ce materiale sunt la dispozitie, ce forta de munca? Nu. Ar fi neprofesional si iresponsabil.
Ia insa un economist de tipul maestrului nobelist, intreaba-l ce ar trebui sa faca locuitorii planetei Neurino din Galaxia a Opta ca sa rezolve ceva indeterminat numit “problemele economice” si specialistul in “economie” iti va spune fara sa clipeasca tot ce trebuie sa faca guvernul din Neurino daca ar avea un dram de minte (asa cum are el). Plus, bonus, cum sa gestioneze relatia cu Federatia Galactica.
Asta in conditiile in care maestul nostru n-a calcat in viata lui pe Neurino, habar nu are ce populatie are, ce structura industriala si pe ramuri de productie are, ce GDP are, compozitia acestuia, deficite, balante, fenomene monetare, structura creditului etc. etc. etc., habar nu are de constrangerile si trade-off-urile cu care se confrunta la nivel de economie politica si politca economica decidentii, habar nu are de relatia intre sistemul politic si structura si fuctionarea sistemului economic. Habar nu are. Planeta Neurino. Galaxia a Opta.
Dar ma rog, aceste sunt amanunte, nu? Cand esti mare economist ce conteaza maruntisuri cum ar fi datele concrete ale sistemului economic cu privire la care te pronunti? Ce conteaza ecologia decizionala?! Ce conteaza formularea clara si precisa a problemei la care vrei sa raspunzi?! (Ceea ce se numeste tehnic “problem definition”, nu?). Nu conteaza.
Sa spunem in incheire: nu toti economistii sunt asa. Dar din pacate, in ziua de azi suficienti de multi au ajuns sa faca ceea ce face domnul mai sus citat. O fac natural cu sentimentul ca nu e nimic ciudat in a deduce din abstractii si intuitii opinii cu privire la realitati empirice cu privire la care nu ai nici caderea epistemica nici morala sa te pronunti. Neprofesional si iresponsabil. Si astfel distrug sistematic reputatia stiintei economice si economistilor. Si nu numai asta. Iti ia un Voiculescu astfel de declaratii si face din ele partid politic, retea de televiziuni, program de guvernare si ii mai ramane si un rest pe care sa i-l dea si lui Crin Antonescu la pachet, pentru acasa.
Dar ma rog, a vorbit un nobelist. Nu avem noi intelegerea adancimii paragrafului citat mai sus…
