De același autor
După patru ani de negare a crizei climatice și de respingere a oricărei inițiative menite să protejeze mediul, SUA revin cu picioarele pe pământ.
Președintele ales, Joe Biden, a făcut un prim pas pentru a-și respecta promisiunea că va face din schimbările climatice și protejarea mediului o chestiune de securitate națională – a numit un diplomat experimentat și respectat pentru funcție: pe John Kerry. Fostul secretar de stat al lui Barack Obama va deveni reprezentant special al SUA pentru probleme climatice (o premieră în arhitectura instituțională a Americii) și va avea, tot în premieră, un loc la masa Consiliului pentru Securitate Națională. Este deja o mare ruptură față de politicile administrației Trump, iar decizia a fost imediat remarcată și lăudată de organizațiile de mediu americane și internaționale. După anunțul privind numirea sa, fostul senator și secretar de stat a transmis pe Twitter că „America va avea în curând un guvern care va trata criza climatică așa cum trebuie, respectiv ca pe o amenințare urgentă la adresa securității naționale”.
Democratul nu e considerat un ecologist radical, ceea ce îl face omul potrivit pentru un job unde e nevoie de multe compromisuri. John Kerry a fost unul dintre artizanii acordului climatic de la Paris din 2016 (denunțat ulterior de Trump, care a retras America din acord) și a participat, tot sub mandatul Obama, și la renegocierea acordului de la Kyoto. În 2019, John Kerry a lansat o coaliție formată din lideri politici și celebrități numită World War Zero, care pledează pentru acțiune pe plan climatic – inclusiv atingerea obiectivului de zero emisii de carbon.
Care sunt următorii pași? O altă promisiune a președintelui ales, Joe Biden, a fost că, din prima sa zi de mandat, SUA vor reveni ca semnatare ale acordului de la Paris. E partea cea mai simplă, în fapt, doar o formalitate: Biden adresează o scrisoare secretarului general al ONU și, 30 de zile mai târziu, SUA sunt din nou parte a acordului. După patru ani însă, acordul este deja depășit de realitate.
Inclusiv John Kerry a explicat că obiectivele tratatului (care prevede că încălzirea globală nu trebuie să crească cu mai mult de două grade față de nivelul preindustrial) nu mai sunt suficient de ambițioase. Așa că, pe plan internațional, vor urma alte negocieri anul viitor, la Glasgow. „SUA, cu toată puterea lor industrială, sunt responsabile pentru 13% din emisiile globale. Pentru a pune capăt crizei, e nevoie ca toate statele să coopereze. Vom colabora toți sau vom eșua toți. Și eșecul nu e o opțiune”, a avertizat Kerry, într-o aluzie la viitoarele negocieri.
Marile probleme vor veni însă pe plan intern. Deși numirea lui Kerry a fost salutată de organizațiile de mediu importante, majoritatea au subliniat că un singur om și o singură funcție nu sunt nici pe departe suficiente.
Casa Albă ar urma să aibă un director care să se ocupe de latura internă a chestiunilor climatice și ar urma să fie înființat și un birou pentru mobilizare climatică, o instituție care să comunice direct cu președintele, au precizat surse din cadrul echipei Biden. Însă confirmările pe acest palier vor veni probabil în decembrie.
În ce privește măsurile concrete legate de mediu, Biden a propus în campanie un plan ambițios privind energia curată, pentru care ar aloca două mii de miliarde de dolari (două trilioane) în decurs de patru ani. Planul vizează atingerea a zero emisii de CO2 până în 2050 (ca pas intermediar ar fi dezafectarea tuturor termocentralelor pe cărbune până în 2035). Însă agenda legislativă a președintelui e dependentă de Senat și de cine va prelua controlul acestuia în ianuarie. Or, Congresul a fost cel puțin opac în ultimii 12 ani, atunci când a fost vorba de protejarea mediului.
Deciziile minimale pe care le luase administrația Obama în privința mediului au fost întâmpinate cu rezistență de Congres – inclusiv legea privind clima și energia (care se referea și la limitele privind emisiile) a căzut definitiv la votul din Senat în 2010. Apoi, în cei patru ani de mandat Trump, lucrurile s-au agravat enorm. Circa 100 de legi și regulamente referitoare la ecologie au fost anulate sau atenuate, în timp ce Agenția de Protecție a Mediului a trimis în justiție cel mai mic număr de cazuri de poluare din ultimii 30 de ani. A reveni asupra lor va fi dificil și e posibil ca multe din noile măsuri decise de Biden să fie hotărâte în instanță. Joe Biden a anunțat și că va înființa o divizie pentru justiție climatică și de mediu în cadrul Departamentului de Justiție – o structură care să se ocupe mai rapid de urmărirea penală în cazuri de poluare și să aducă în fața legii companiile care nu respectă mediul.
Cert este că, din acest punct, lumea se așteaptă ca America să facă ce a refuzat până acum. În primul rând, să se angajeze la reduceri masive ale subvențiilor pentru combustibili fosili și să treacă la acțiuni concrete pentru reducerea emisiilor poluante. Ceea ce ar putea duce la pierderi mari pentru anumite ramuri ale economiei, la închideri de companii, la șomaj ridicat în anumite zone. Prin urmare, ce va reuși John Kerry să facă pe plan extern depinde direct de voința politică de pe plan intern. O sarcină controversată, dificilă și de durată. //
