Germania: o campanie sub spectrul Rusiei și al populismului

Pericolul imediat este creșterea forțelor populiste, care știu să speculeze magistral cartea fricii de musulmani și terorism.

Eliza Francu 13.12.2016

De același autor

 

Germania a intrat, prematur, în focurile campaniei electorale pentru parlamentarele de anul viitor. Câteva evenimente au precipitat repoziționarea actualului cancelar asupra unor politici importante în vederea viitorului scrutin. În primul rând, victoria forțelor populiste din ultimele luni: Brexit-ul, Trump și respingerea referendumului constituțional din Italia au creat un context mult mai îngăduitor cu forțele aflate până acum la marginea spectrului politic. Însă Cabinetul Angelei Merkel trebuie să ducă lupta pe mult mai multe fronturi.

 

Multe forțe se concentrează în prezent pe Frontul de Est. Germania este și ea ținta a campaniei de destabilizare pe care a dus-o Moscova cu atâta succes în ultima vreme în alte state vestice. După atacul cibernetic de anul trecut asupra Bundestagului, cel din luna mai asupra creștin-democraților și cel de acum câteva zile, când aproape un milion de cetățeni germani și-au pierdut accesul la serviciile de Internet și telefonie ale Deutsche Telekom, Berlinul are confirmarea că Germania este prinsă direct în războiul de dezinformare al Moscovei. „Există dovezi tot mai extinse ale încercărilor (Rusiei) de a influența alegerile federale“, a avertizat, explicit, șeful agenției de informații interne (BfV), Hans-Georg Maassen. Același oficial a avertizat și că dezinformarea se produce cel mai ușor pe rețelele sociale, având în vedere că tot mai mulți alegători se informează în acest mod în ultima vreme.

 

Dincolo de atacurile directe asupra rețelelor, frica de mâna lungă a propagandei rusești s-a intensificat, pe bună dreptate, din pricina campaniilor de dezinformare, a diseminării de știri false și a propagandei din timpul campaniei americane și a celei din Italia. Scopul este destabilizarea sistemelor politice și subminarea proceselor democratice în statele UE și NATO, inclusiv prin sprijinirea forțelor antieuropene (să ne amintim doar de finanțarea Frontului Național, în Franța, și a UKIP, în Marea Britanie). Știrile false propagate pe scară largă în Italia au fost de asemenea legate de Rusia – ele au fost răspândite de oponenții apropiați de Moscova ai guvernului Renzi. Mateo Renzi a pierdut pariul politic și a fost deja nevoit să demisioneze. 

 

Nimeni nu își face, așadar, iluzii că Germania ar avea anticorpi la propaganda rusă. În ianuarie anul trecut, s-a răspândit rapid o știre potrivit căreia o tânără de etnie rusă a fost răpită și apoi violată de imigranți acceptați în Germania. Nicio surpriză, știrea a fost difuzată în primă instanță de canalele TV de limbă rusă. Deși poliția a demonstrat că evenimentele nu s-au produs niciodată, impresia a rămas și a început să modifice percepția publică - autoritățile germane au fost acuzate de mușamalizare și au devenit ținta protestelor comunității ruse din Germania. Ulterior, acuzațiile au alimentat criticile opoziției față de politica ușilor deschise adoptată de Cabinetul Merkel față de imigranți.

 

Din ce în ce mai multe instituții media controlate de entități rusești și bloguri proruse din Germania relatează despre infracțiuni comise de imigranți pe teritoriu german și leagă incidentele de decizia Angelei Merkel de anul trecut. Rezultatul este că, treptat, politica pentru care Germania fusese lăudată s-a transformat în călcâiul lui Ahile. În cele din urmă, a obligat același Cabinet nu doar să revină asupra ei, dar și să ia alte decizii riscante, menite să potolească electoratul xenofob.

 

Acum câteva zile, a făcut valuri propunerea privind interzicerea vălului islamic integral. Dacă hotărârea va trece, Germania se va alătura Olandei, Elveției, Belgiei, Bulgariei și Norvegiei, care au toate interdicții privind vălul islamic. Argumentele au fost că vălul integral reprezintă un semn al subjugării patriarhale ori că interzicerea lui ar reprezenta o măsură de securitate. De multe ori însă, interdicția este o expresie directă a antipatiei față de musulmani, adoptată cu scopul clar de a potoli forțele xenofobe.

 

În Germania, cancelarul a cerut o variantă mai soft, respectiv nu o interzicere totală, ci doar în locuri publice, precum tribunale, clădiri guvernamentale, școli și demonstrații publice. Dar, undeva, în subsidiar se produce asocierea între tradiția islamică și terorism, de unde și avertismentele liderilor organizațiilor musulmane că efectul unei asemenea măsuri va fi unul contrar, de excludere a femeilor din societatea occidentală și de radicalizare. Pericolul imediat este creșterea forțelor populiste, care știu să joace magistral cartea fricii de musulmani și terorism. Propunerea privind vălul nu e singulară.

 

Nu au trecut câteva zile și instanța supremă a Germaniei a decis că elevele de origine musulmană trebuie să participe la lecțiile de înot. Curtea Constituțională din Karlsruhe a respins astfel argumentația unei familii de musulmani, care insista că nici măcar folosirea unui costum de baie islamic (burkini) nu este conformă cu standardele de decență vestimentară musulmană și ceruse ca fata de 11 ani să le fie scutită din acest motiv de la orele de înot din școală. Decizia Curții supreme a creat un precedent și va da credibilitate unor decizii viitoare ale guvernului de restrângere a cutumelor islamice pe teritoriu german. Argumentația instanței? “Nu există în Islam legi constrângătoare, care să definească ce înseamnă o vestimentație adecvată”.

 

Dezbaterea publică din Germania pe tema rolului Islamului în societate se radicalizează, iar viteza cu care se întâmplă asta nu e nici pe departe un semn că ea va avea loc la rece, fără patimi. Timpul rămas până la alegeri e insuficient pentru o dezbatere de asemenea amploare - nu a fost stabilită o dată exactă, dar scrutinul va fi în toamna 2017, cel mai probabil septembrie. Cu atât mai important, cu cât Germania are de integrat un milion de azilanți care au intrat în țară anul trecut și anul acesta.

 

Situația e de așa natură, încât guvernul nu își permite să rămână pasiv. Conservatorii Angelei Merkel (CDU) au fost deja pedepsiți la votul de la regionale pentru politica ușilor deschise față de imigranți. Ca și în alte state occidentale confruntate cu aceeași dezbatere, de profitat au avut populiștii, în acest caz AfD, care susține că Islamul e incompatibil cu legea fundamentală a Germaniei.

 

Majoritatea actuală pierde, așadar, puncte importante în fața populismului. Într-un fel, un reper contra forțelor antiimigrație, antimusulmane și antiglobalizare – Angela Merkel – s-a pierdut deja. Majoritatea celor care încă mai speră în construcția și valorile europene vedeau Germania actualului Cabinet drept un ultim bastion puternic contra forțelor populiste. Și poate așa va rămâne. Dar prin preluarea (chiar și nuanțată și relativ diplomatică) a discursului populist, Angela Merkel cedează pași importanți. Rămâne de văzut dacă e vorba de niște decizii minimale și asupra cărora va reveni după alegeri sau dacă va sacrifica atât de mult încât victoria din septembrie să se transforme în una à la Pirus.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2018 Revista 22