Programul „Opriți Bruxellesul!“. Orbán joacă electoral?

Prin ofensiva împotriva lui Soros și a Bruxellesului, Orbán setează scena pentru alegerile din 2018.

Eliza Francu 03.05.2017

De același autor

 

Roțile ruginite ale Uniunii Europene s-au pus cu greu în mișcare să facă un sfert de rotație în privința Ungariei. În urmă cu câteva zile, Bruxellesul a dat un semnal că nu va mai tolera abuzuri fla­grante la adresa statului de drept din Ungaria. A des­chis procedura de in­fringement la adresa Bu­dapestei pe tema unei legi care, dacă va fi aprobată, va duce de facto la în­chi­derea universității spon­so­rizate de George Soros. Cu al­te cuvinte, Comisia Eu­ro­peană a constatat că, în acest caz, Ungaria a încălcat normele eu­ropene, așa că a făcut primul pas concret: a trimis scrisoarea de avertizare. Bu­da­pesta are termen 30 de zile să răspundă te­merilor. Infringement-ul e un proces lung și anevoios, care ia sfârșit după câteva luni, în cele mai multe dintre situații (chiar dacă există teoretic și posibilitatea ca statul respectiv să ajungă în fața Curții de Justiție, în caz că refuză în mod repetat să corecteze problemele). Dar, cel mai im­portant, infringement-ul e un instrument cu două valențe: pe de-o parte, există un avertisment legal și public, pe de altă par­te, el semnalează că Bruxellesul alege ca­lea dialogului cu un stat membru in­dis­ci­plinat. Un semnal ușor anemic, dar măcar o rupere a tăcerii.

 

Măsurile dorite de Guvernul Orbán vor for­ța închiderea Universității Central-Euro­pene (CEU), dacă vor trece. La summit-ul popularilor europeni, premierul ungar a părut că dă înapoi, iar familia sa eu­ro­pea­nă a dat vestea că Ungaria acceptă so­li­ci­tările UE. Totuși, întors la Budapesta, Orbán a afirmat public că nu intenționează să cedeze. Noua lege cere ca toate universitățile spon­sorizate din străinătate să aibă cel puțin un campus în țara unde sunt acre­di­ta­te. CEU, acreditată în SUA, nu are. Motivul invocat de Orbán este transparența și amestecul în treburile in­terne ale țării ale fondatorului CEU, George Soros. Problema merge însă mult mai departe de închiderea universității și de tensiunile dintre Viktor Orbán și nașul său politic Soros (cu ajutorul căruia Orbán a obținut în tinerețe o bursă la Oxford, apoi sponsorizare consistentă pentru miș­carea pe care o înființase - Fidesz).

 

Noua lege este cuprinsă într-o strategie mai amplă, numită, cinic, „Haideți să oprim Bruxellesul!“. E o consultare națională ini­țiată de Guvernul Fidesz, un chestionar pe teme pornind de la imigrația ilegală până la educație, politica fiscală, liberalizarea pieței energetice, activitatea ONG-urilor etc. Tot atâtea capitole unde UE ar încerca „să atace“ Ungaria și să o forțeze să aplice niște „măsuri incorecte“ față de su­ve­ra­ni­tatea sa. În fapt, e o încercare deli­be­ra­tă de a stârni euroscepticismul, de a în­toar­ce populația contra unei structuri la ca­re Ungaria singură a cerut să adere.

 

Care este rațiunea lui Orbán? Nu frica de imigranți, nici măcar dorința de a schim­ba măsuri europene care nu ar (mai) con­veni guvernului său. Cu atât mai puțin in­tenția de a corecta o lege care n-ar servi trans­parenței privind finanțarea. Miza es­te pur și simplu supraviețuirea politică – a sa și a partidului său. Orbán practic așază din câteva mișcări scena pentru alegerile generale din 2018, în contextul în care exis­tă în continuare o extremă dreaptă pu­ternică (Jobbik). Viktor Orbán e un animal politic foarte intuitiv și experimentat. Iar acest instinct care l-a și adus pe scena po­litică la sfârșitul anilor ’80 și apoi l-a aju­tat să se mențină acum îi spune că națio­na­lismul, populismul și lupta antisistem și antiimigrație sunt la modă în Europa momentului. Așa că aplică o strategie di­ba­ce: la putere fiind, aplică lupta antisistem. Dar pentru că ea nu are cum să fie în­dreptată contra propriei guvernări și nici a unei Rusii prietene, o direcționează spre cei care mai îndrăznesc din când în când să îi țină lecții de democrație: UE și SUA. Ei sunt dușmanii externi de care are ne­voie Viktor Orbán înainte de alegeri.

 

Conceptul de democrație iliberală pro­mo­vat de Orbán este în cele din urmă un afront la adresa UE și a valorilor sale. În contextul în care statul de drept e restrâns sistematic în Ungaria de ani la rând (de la libertatea mass-media până la cea a ju­di­ciarului), este suficientă reacția eu­ro­peană de zilele trecute?

 

Având în vedere antecedentele gu­ver­nă­rilor Orbán, se poate spune că UE a ales să nu folosească niciunul din instru­men­tele, puține la număr, pe care le are la dis­poziție. Nu a utilizat armamentul greu al sus­pendării dreptului de vot și nici pe cel al suspendării fondurilor UE. Dar este totuși un prim semnal, care ar trebui ur­mat și de altele. În plus, există și alte mo­dalități de a izola puterea de la Budapesta: una ar fi coalizarea popularilor europeni, mergând poate până la amenințarea de a exclude Fidesz din PPE, dacă acesta va con­tinua stilul de guvernare tip Vladimir Putin. La dezbaterea de săptămâna trecută din PE, au existat câteva voci dure din fac­țiunea conservatoare. Dar au părut mai de­grabă izolate, de vreme ce, câteva ore mai târziu, grupul PPE în ansamblu a explicat, împăciuitor, că Orbán se va conforma. Iar reacția cea mai așteptată și poate cea mai im­portantă în acest caz – cea a can­ce­la­ru­lui Angela Merkel (CDU) – a fost de tem­po­rizare: „credem în fapte, nu în vorbe“. (Fără Fidesz, popularii europeni ar pierde majoritatea în Parlamentul European.) Pa­re, așadar, că Uniunea a lăsat un nou ră­gaz Budapestei. 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2018 Revista 22