Scholz, noul „adult” din camera europeană

La summiturile europene, Angela Merkel a fost numită adesea „singurul adult din cameră”. După alegerile de duminică, pare că noul adult ce va ține unite camerele europene este socialistul Olaf Scholz.

Eliza Francu 28.09.2021

De același autor

A avut de-a face cu 5 premieri britanici, cu 4 președinți francezi, cu 7 șefi de guvern italieni și cu 4 lideri americani. A încercat să navigheze corect prin multiple crize majore: valurile de populism care au cuprins Europa, criza financiară care era să trimită în istorie moneda unică, criza imigrației, Brexitul, pandemia de Covid. Cât de bine a reglat busola Europei e o discuție cu argumente pro și contra nesfârșite. I s-a reproșat că unele decizii nu au fost corecte și că altele au fost prea mult amânate. Că a pus de prea multe ori interesele economice ale Germaniei înaintea celor europene și că a strâns relațiile cu Rusia și China, în ciuda derapajelor democratice ale acestora. Că nu a mișcat un deget pentru a aduce Polonia și Ungaria înapoi pe calea statului de drept. Ce este însă sigur e că, prin calmul și abilitatea de negociere și de compromis, a reprezentat un pol de stabilitate pentru Europa și că a reușit să împiedice scufundarea corabiei comunitare.

Angela Merkel – „Mutti” („Mama națiunii”) – iese din viața politică, în ciuda faptului că e în continuare cel mai popular politician din Germania (76% dintre nemți aveau o părere pozitivă despre cancelarul lor, cu o lună înainte de alegeri). Spre deosebire de francezi, spanioli, americani și britanici, nemții se declară mulțumiți de starea economiei lor și de prestația guvernului. Totodată, cei mai mulți dintre europeni se declară de acord cu influența actuală a Germaniei pe plan european. Merkel este cel mai popular lider străin (aprobare de peste 70%) în majoritatea celorlalte state europene (cu excepția ușor de înțeles a Greciei). Totuși, cancelarul aflat în funcție a ales să nu mai candideze. O premieră absolută în istoria postbelică a Germaniei.

Primele rezultate ale alegerilor de duminică arată destul de clar că, deși germanii au avut și au încă încredere în cancelarul lor, nu sunt dispuși să mai investească încredere în partidul său și în candidatul ales ca succesor, Armin Laschet. Coaliția conservatoare a obținut cel mai slab rezultat de după Al Doilea Război Mondial – în jur de 25%, potrivit primelor rezultate.

Au fost cele mai strânse alegeri din Germania ultimelor decenii – cu alianța conservatoare CDU-CSU trecând linia de finiș la mustață cu social-democrații (SPD). Cu doar o lună înainte de alegeri, pe primul loc în opțiunile nemților a trecut Olaf Scholz – actualul vicecancelar și ministru de finanțe din partea SPD. El este văzut, de fapt, de nemți ca alegerea naturală pentru a-i succeda lui Merkel, mai ales că are deja experiența guvernării și o reputație solidă. El este cel care reprezintă stabilitatea și, potrivit jurnaliștilor germani, dacă nemții și-ar fi ales cancelarul prin vot direct, Scholz ar fi câștigat detașat.

Marii câștigători par să fie SPD și candidatul său, Olaf Scholz, precum și Verzii. Scorul solid al ecologiștilor vine să demonstreze că problemele de mediu au devenit esențiale pentru alegătorii germani, mai ales că în campania abia încheiată, ele au ținut capul de afiș al agendei, după inundațiile catastrofale prin care a trecut Germania vara aceasta.

Cele mai multe voturi pierdute de conservatori (ale susținătorilor tradiționali) – aproximativ un milion și jumătate – s-au dus către socialiști. Alte 900.000 de voturi au fost pierdute de conservatori în favoarea ecologiștilor (care și-au dublat rezultatele față de alegerile precedente), în vreme ce 340.000 de voturi conservatoare au fost atrase de liberalii de la FDP.

Imediat după închiderea urnelor și apariția primelor exit-polluri, ambii candidați cu șanse realiste la funcția de cancelar – Laschet și Scholz – au revendicat dreptul de a forma noua majoritate care va conduce Germania. Vor urma negocieri lungi și dificile – vor trece săptămâni, poate chiar luni până când Germania își va cunoaște noua coaliție de guvernare. (În 2017, negocierile au durat trei luni). Niciun partid nu poate guverna singur țara, iar după aceste alegeri, Germania va avea destul de sigur o coaliție tripartită.

Rezultatele mai arată o realitate care face negocierile și mai complicate: odată cu scăderea încrederii în cele două partide istorice și a creșterii forței politice a Verzilor și FDP, viața politică germană e mai fragmentată ca oricând. Rezultatul poate fi oricare dintre combinații – mai puțin o alianță în care ar intra extrema-dreaptă (AfD), întrucât toate celelalte partide ce vor avea reprezentanți în noul Bundestag au exclus colaborarea cu aceasta.

În acest moment, există trei mari posibile alianțe post-electorale: o coaliție „semafor” (după culorile oficiale ale respectivelor partide) – socialiștii, FDP și Verzii; o altă combinație numită „Jamaica” (negru-galben-verde, adică CDU-CSU, FDP și Verzii) sau GroKo (în mod normal formată din CDU-CSU și SPD, dar sensul ar putea fi modificat după recentele alegeri, pentru a include Verzii). Cu alte cuvinte, alegerile din Germania nu s-au încheiat odată cu închiderea urnelor.//

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22