Cearta pe uninominal

Partidele despre reforma electorala

Guvernul isi asuma raspunderea pentru introducerea votului uninominal mixt, presedintele convoaca referendum pentru votul uninominal majoritar.

Pentru a oferi cititorilor optiunea partidelor pentru una dintre cele doua variante de uninominal, reprezentanti ai principalelor formatiuni politice au raspuns urmatoarelor intrebari:

1. Ce parere aveti despre modul in care este promovata Legea votului uninominal in Romania?

2. Ce varianta de vot uninominal veti sustine si de ce?

3. Ce asteptari aveti de la aceasta lege?

CRIN ANTONESCU (PNL)

Un pas necesar, dar nu si suficient pentru reformarea clasei politice romanesti

1. Legea votului uninominal nu prea e promovata. E limpede ca toate partidele au avut ezitari si intarzieri, ca sa ma exprim delicat, in discutarea si impunerea unei modificari a unei legi electorale, in sensul introducerii votului uninominal. Faptul ca, la momentul la care vorbim, s-a ajuns la asumarea raspunderii guvernului pe aceasta lege e rezultatul acestor ezitari si tergiversari.

In conditiile asumarii raspunderii guvernamentale, referendumul convocat de presedinte este inutil si ascunde, in opinia mea, intentia acestuia de a intra in campania electorala in favoarea PD, mult mai putin decat aceea de a impune ideea votului uninominal. Presedintele Basescu n-a vorbit niciodata despre formula de uninominal pe care o sustine acum.

2. PNL sustine o varianta initiata de Asociatia Pro Democratia, pe care a inaintat-o ca proiect legislativ impreuna cu PD. In calitate de initiatori au fost 65 de parlamentari, deputati si senatori ai PNL si 48 ai PD. Deci 48 de parlamentari ai PD au semnat ca initiatori acest proiect, conceput si dezbatut sub auspiciile Pro Democratia. Au fost, de altfel, si 4 parlamentari PSD ca semnatari, printre care d-nii Victor Ponta si Viorel Hrebenciuc. Proiectul pe care l-am initiat si-l sustinem are avantajul unei formule echilibrate, care introduce si alegerea directa de catre cetateni, in vot uninominal, salvand in acelasi timp si criteriul reprezentativitatii, adica evitand situatia in care partide care iau 15-20% si, teoretic, chiar mai multe dintre voturile cetatenilor romani sa nu fie reprezentate in parlament.

3. Am asteptari mai mici decat s-au creat in general in dezbaterea publica, unde, la un moment dat, votul uninominal a ajuns sa fie un fel de panaceu universal pentru toate bolile clasei politice romanesti. Votul uninominal nu va aduce schimbari radicale in calitatea personalului politic, dar nu e mai putin adevarat ca el este un pas necesar, ca va aduce modificari notabile si chiar esentiale in dinamica si ierarhia interna a partidelor si, oricum, in legatura dintre alegatori si alesi. E, deci, un pas necesar, dar nu si suficient pentru reformarea reala si profunda a clasei politice romanesti.

CRISTIAN DIACONESCU (PSD)

Scrutin majoritar sau proportional?

1. În primul rand, partidele politice din Romania au recunoscut importanta temei si, fara exceptie, au trecut acest subiect in agenda proprie. Practic, in momentul de fata, asistam la un consens general intre cele mai importante partide parlamentare din Romania asupra necesitatii modificarii sistemului electoral. Am certitudinea ca, la alegeriile viitoare, cetatenii Romaniei vor vota in conformitate cu o noua lege electorala, in colegii uninominale. In ceea ce priveste promovarea propriu-zisa, principala mea ingrijorare tine de modul in care populatia este informata in ceea ce priveste mecanismul de atribuire a mandatelor si ceea ce presupune activitatea legislativa in sine. Puterea legislativa, in conformitate cu doctrina separatiei puterilor in stat, nu poate fi disociata in unitati mai mici. Mai exact, deputatul sau senatorul dintr-o circumscriptie nu detine competente sau nu poate interveni direct, in conformitate cu mandatul sau constitutional, in modul de administrare a unei comunitati. Atributul administrativ revine, pe de-o parte, primarilor, consiliilor locale si judetene si, pe de alta parte, guvernului responsabil cu administrarea bugetului de stat. Parlamentul are o viziune globala asupra Romaniei, legile tarii se aplica fara restrictii de zona, parlamentarii avand obligatia de a vota tinand cont de interesul populatiei per ansamblu, si nu particularizand la colegiul uninominal de provenienta. Cand aceste norme si proceduri nu sunt respectate, ne confruntam cu ceea ce numim generic trafic de influenta sau alte fapte penale de aceeasi natura. Rolul parlamentului este de a exercita, pe de-o parte, controlul asupra Executivului si, pe de alta parte, de a reprezenta interesul unei paturi cat mai largi din populatie. Pentru a rezuma, un deputat sau un senator nu poate reprezenta niciodata, de facto, mai mult de un vot in parlament.

2. În 2005, Partidul Social Democrat a initiat un proiect ce avea ca tema Legea votului uninominal. Sistemul electoral pe care am incercat sa-l promovam este sistemul majoritar, in doua tururi, similar cu cel din Franta. Din pacate, ca orice sistem, si acesta prezinta atat avantaje, cat si unele neajunsuri. Principalul avantaj tine de posibilitatea constructiei unei guvernari stabile, cu o majoritate puternica in parlament. Acest tip de scrutin avantajeaza partidele cu o infrastructura puternica, garantand timp de patru ani coerenta guvernarii. Principalul dezavantaj este insa riscul pierderii unui numar mare de voturi si imposibilitatea ca, in parlament, sa se regaseasca partide cu un sprijin popular mai redus, reprezentativitatea fiind astfel afectata. Pentru a fi mai precis, trebuie sa intelegem tipul de filosofie ce sta in spatele celor doua tipuri de scrutin majoritar si, respectiv, proportional. Sistemul majoritar promoveaza ideea unui interes national, pe care o majoritate stabila il va promova pentru o anumita perioada de timp; sistemul proportional promoveaza ideea unei reprezentari cat mai largi a diferitelor grupuri din interiorul populatiei, motiv pentru care unii teoreticieni ai sistemelor electorale numesc acesta formula "oglinda societatii". Sistemul proportional presupune o anume dispozitie pentru colaborare, guvernele generate fiind in general de coalitie sau guverneaza cu sprijinul unor partide din parlament, asa cum s-a intamplat pana in prezent in Romania. Personal, sunt pentru un sistem electoral similar cu cel din Germania, un sistem mixt, ce asigura un echilibru intre disciplina statutara de partid si sentimentul popular de reprezentativitate. Din pacate, un astfel de sistem ar fi dificil de implementat, tinand cont de electoratul inca instabil pe care partidele politice din Romania il detin, Germania avand un electorat relativ polarizat intre pilonii social-democratiei si crestin-democratiei.

3. Personal, sper ca acest sistem electoral sa asigure un anume tip de coerenta vietii politice din Romania. Imi doresc, de asemenea, ca electoratul din Romania sa nu fie foarte dezamagit de schimbarea modesta pe care o va resimti intr-o prima faza in parlament. Astept cu interes ca societatea civila si mass-media sa duca o campanie cel putin la fel de sustinuta pentru informarea corecta a cetatenilor despre ce presupune noul proces, la fel ca cea pentru introducerea acestui sistem electoral. Personal, tinand cont de experienta altor state ce si-au schimbat sistemul electoral, precum Irlanda, Franta sau Italia, sper ca schimbarea clasei politice sa fie un proces organic sau o revolutie etica, si nu rezultatul unor transformari procedurale de selectie electorala. Din pacate, asemenea drepturilor, obligatiile obiective sau formale nu coincid mereu cu cele subiective. Desi exista o tendinta de a disocia viata politica de morala, consider ca este important sa retinem ca ambele isi au originea in bunul simt uman, si nu in stampila de pe un buletin de vot.

MARKÓ BÉLA (UDMR)

Nu pot accepta un sistem care exclude din parlament partidele mici

1. Condusi de o anumita demagogie, foarte multi politicieni afirma ca votul uninominal ar fi instrumentul prin care rezolvam problemele clasei noastre politice. Eu nu cred acest lucru. Partidele si politicienii stiu si ei ca nu asta e solutia. Este nevoie de schimbare, dar daca nu construim un sistem corespunzator, putem distruge si ceea ce este bun in sistemul actual: reprezentarea proportionala, si bineinteles ca nu putem fi de acord cu sistemul care reduce sau elimina reprezentarea parlamentara a comunitatii maghiare din Romania. Toata lumea stie ca introducerea sistemului de vot uninominal nu va aduce imbunatatirea calitativa a vietii politice, dar partidele politice, din cauza popularitatii temei, sprijina, in unanimitate, in mod demagogic, schimbarea sistemului de vot. UDMR a incercat zadarnic sa se opuna, de aceea am acceptat un compromis privind adoptarea unei legi electorale care sa asigure, in continuare, reprezentarea proportionala a comunitatii maghiare din Transilvania. De asemenea, organizarea referendumului nu va solutiona nimic, iar amestecarea problemelor de politica interna si externa nu va fi in folosul tarii.

2. UDMR sprijina proiectul de lege propus de Asociatia Pro Democratia. Uniunea nu a agreat ideea introducerii alegerilor uninominale, fiindca acestea ar putea duce la diminuarea sau chiar eliminarea reprezentarii comunitatii maghiare in parlament. Dupa parerea mea, votul uninominal are ca scop "saltarea" celui mai important partid, care, printr-un sistem uninominal pur, cu un procentaj de sub 50%, ar putea sa obtina majoritatea covarsitoare a mandatelor din parlament. Totodata, partidele mici, care ar deranja si creeaza o situatie complexa in parlament, raman pe dinafara. Cu 30-50% poti obtine toate mandatele, din toate circumscriptiile, iar cu 15% poti sa nu obtii niciun mandat. Cu toate acestea, UDMR este de acord cu asumarea raspunderii guvernamentale privind acest proiect de lege, daca aceasta va include un sistem compensatoriu. Ne-am asumat acest sprijin, in pofida faptului ca am declarat de mai multe ori ca, in principiu, nu sunt de acord ca guvernul sa preia atributiile Legislativului.

3. Scopul nostru este ca minoritatile, precum si ideologiile si curentele mai mici sa obtina reprezentare parlamentara proportionala. UDMR nu poate accepta un sistem care exclude din parlament curentele si partidele mai mici si comunitatile minoritare, intr-o tara multicolora, cu o mare diversitate de regiuni.

EMIL BOC (PD)

Electoratul va sti cui sa ceara socoteala

1. Va pot spune cum s-a incercat de fapt promovarea acestei legi. Presedintele Romaniei a anuntat in luna februarie ca la urmatoarele alegeri parlamentare trebuie sa se aplice legea votului uninominal, avand in vedere ruptura existenta intre clasa politica actuala si electorat. In acel moment, toata clasa politica a sustinut la unison aceasta idee, dar ulterior s-a vazut cat de mult isi "doreau" acest lucru. La inceputul lunii octombrie nici parlamentul, nici guvernul nu dadeau vreun semn de graba in a promova o varianta a acestei legi. Ca atare, presedintele a facut ceea ce a spus de la inceputul anului ca va face: a declansat referendumul privind votul uninominal. Nu a facut decat sa-si respecte cuvantul. Dupa acest anunt, au facut tot ce le-a stat in putinta sa blocheze acest referendum si sa-l boicoteze. Inclusiv domnul Iliescu, care initial lauda gestul presedintelui de a promova varianta PSD de vot uninominal, acum anunta ca va boicota acest referendum.

Ca atare, cred ca singura si cea mai potrivita solutie de a promova aceasta lege in acest moment este referendumul.

2. Partidul Democrat a declarat in nenumarate randuri ca sustine orice varianta de vot uninominal care sa aduca o schimbare in bine in modul de alegere a parlamentarilor, o reforma a clasei politice. Acum, cand presedintele Romaniei a declansat procedura referendumului, consider ca orice alt demers trebuie oprit. Trebuie sa aflam intai vointa populara care se va exprima prin referendum si apoi sa elaboram o lege in conformitate cu asteptarile cetatenilor. Asadar, va asigur ca PD va astepta ca romanii sa se pronunte prin referendum, dupa care parlamentarii democrati vor sustine si vor vota in parlament in concordanta cu ceea ce asteapta romanii, nu cu ceea ce propune d-l Tariceanu. Noi sustinem varianta propusa de seful statului pentru ca, intre Basescu si Tariceanu, democratii il vor alege intotdeauna pe Traian Basescu. Asadar, PD va depune in parlament un proiect de lege pentru adoptarea votului uninominal in forma ceruta de aceia care isi vor exprima votul la referendum. Personal, va pot spune ca prefer varianta de vot uninominal majoritar, avand in vedere ca acest tip de vot exista si functioneaza in tari in care democratia functioneaza de zeci si sute de ani - Anglia, SUA. Eu cred in aceasta varianta de vot care ne va asigura o clasa politica mult mai curata, puternica si lipsita de "fenomenele" pe care le tot suportam in ultimul timp.

3. In primul rand, cred ca acest tip de vot va aduce reformarea clasei politice din Romania. Electorul va sti pe cine voteaza si cui sa ceara socoteala, asa cum se intampla acum cu primarii. Responsabilizarea oamenilor politici va fi semnificativa. Nu cred ca, in urma unui astfel de vot, vom mai vedea in parlament oameni care au ajuns pe liste numai din cauza unor jocuri politice. Cred totodata ca acest tip de vot uninominal creeaza o legatura puternica intre electorat si cel ales si, de asemenea, se produc majoritati solide in parlament, ceea ce va face ca situatii penibile ca aceasta in care ne aflam - Romania e guvernata de un Executiv ce are o sustinere de 20% in parlament - sa nu se mai repete.

THEODOR STOLOJAN (PLD)

Normalizarea clasei politice

1. Opinia mea, ca opinia mea, dar ma gandesc ce opinie pot avea cetatenii! Parerea mea este proasta, cum ar putea fi altfel? Partidul Liberal Democrat a constatat, alaturi de intreaga societate romaneasca, faptul ca votul uninominal a fost tergiversat de actualul parlament, luni si luni de zile. In primavara, partidele politice din parlament s-au angajat sa promoveze acest proiect. Au trecut sase luni si nu s-a intamplat nimic. Este evident pentru toata lumea ca nici PNL si nici UDMR, care constituie guvernul, si nici PSD, PC si PRM, care sprijina guvernul, nu doresc votul uninominal. In consecinta, nici astazi nu avem o Lege a votului uninominal. In privinta asumarii raspunderii guvernului pe votul uninominal, consider ca premierul Tariceanu recurge la un gest disperat si demagogic. Daca premierul si presedintele PNL, Calin Popescu Tariceanu, ar fi vrut cu adevarat legiferarea votului uninominal, si-ar fi asumat raspunderea pana acum sau ar fi trecut legea prin parlament.

2. Categoric, varianta propusa prin referendum. Singurul sistem de vot uninominal care poate duce la reformarea clasei politice este cel majoritar, indiferent daca este organizat cu un tur de scrutin sau cu doua, spre deosebire de cel propus de guvern, care nu va schimba nimic. Votul uninominal majoritar, cel propus prin referendum, este necesar in Romania, dar este dureros pentru oamenii politici. S-a spus ca un asemenea referendum nu creeaza obligatia parlamentului de a adopta o lege. Din punct de vedere juridic, observatia este corecta. Din punct de vedere politic insa, un parlament care ignora suveranitatea poporului, un parlament care ignora vointa majoritara a cetatenilor Romaniei, practic, demonstreaza ca se indeparteaza de orice idee de democratie.

Proiectul de lege propus de guvern, in realitate, conserva actuala scena politica. Mentinerea unor partide neputincioase, a unor partide nationaliste, mentinerea unor partide precum PC, partide-fantoma care se strecoara in parlament pe spinarea altora, nu inseamna altceva decat perpetuarea actualului sistem.

3. De la proiectul guvernului, v-am precizat ca nu ma astept la mare lucru. De la formula de vot uninominala propusa prin referendum, astept o curatare radicala a clasei politice. De la votul uninominal, ca principiu, astept normalizarea clasei politice.

BOGDAN CIUCA (PC)

Votul uninominal va corecta imaginea parlamentului in fata cetatenilor

1. Ideea votului uninominal reprezinta unul dintre cele mai folosite subiecte pe scena politica, mai ales in preajma alegerilor, fie ele europarlamentare, legislative sau prezidentiale. De-a lungul timpului, acest subiect a fost intens dezbatut in scopul atragerii capitalului electoral, fiind abandonat in momentul in care interesele partinice isi atingeau miza. In prezent asistam la o reluare a temei, insa la un nivel mult mai intens si uneori agresiv, fiind folosit ca subiect de disputa intre cele doua palate si fara a avea drept scop interesul cetatenilor. Consideram ca promovarea votului uninominal trebuie realizata mai ales in randurile cetatenilor, care sunt reali beneficiari ai introducerii acestui sistem de vot, fiind esentiala o campanie corecta de informare in randul acestora. Trebuie sa intelegem ca miza acestei modificari legislative o reprezinta mai buna reprezentare a cetatenilor la nivel parlamentar si bineinteles responsabilizarea oamenilor politici in fata electoratului. In acest context, consideram ca demersul presedintelui Basescu de organizare a unui referendum pe tema votului uninominal nu se inscrie intr-o forma de promovare, ci mai de graba intr-o forma agresiva de campanie electorala.

 2. Partidul Conservator a promovat inca din 1997 introducerea unui sistem de vot uninominal, idee reluata si la inceputul acestei legislaturi. In momentul de fata Partidul Conservator, fara a avea orgolii paternaliste, sustine proiectul asumat de catre guvern, luand in considerare faptul ca acesta se apropie cel mai mult de proiectul nostru. Proiectul asumat de catre guvern este singurul proiect care a putut coaliza toate fortele politice parlamentare, fiind constienti de faptul ca toate tentativele anterioare de schimbare a sistemului de vot au fost mai mult sau mai putin blocate in cele doua Camere ale parlamentului de-a lungul celorlalte legislaturi. Sustinem acest proiect si prin prisma faptului ca acesta are cele mai mari sanse sa fie implementat cu succes in spatiul politic romanesc.

 3. Consider ca introducerea votului uninominal in Romania ar putea actiona in primul rand asupra perspectivei cetatenilor in privinta implicarii lor in actul politic, iar in al doilea rand va duce la o corectare a imaginii Parlamentului Romaniei in fata cetatenilor. Totodata, prin introducerea sistemului de vot uninominal vom asista la o responsabilizare mai mare a politicianului in fata electoratului, devenind astfel mai importanta raspunderea in fata cetateanului decat cea in fata sefului de partid. De asemenea, printr-un astfel de demers, parlamentarul va fi nevoit sa cunoasca mai profund problemele specifice ale cetatenilor pe care ii reprezinta, fiind mult mai interesat sa faca dovada calitatilor si abilitatilor sale in fata electoratului. Vom asista astfel la o descentralizare a activitatii parlamentarului, a carui atentie se va concentra intr-o mai mare masura asupra activitatii filialelor.

Ancheta realizata de Razvan Braileanu

SABINA FATI

Cacealmaua uninominalului

 Inaintea alegerilor generale de anul viitor, fie ca acestea au loc la termen, adica in noiembrie 2008, fie ca se vor organiza anticipat in iunie, dupa cum sugereaza tot mai multi lideri politici, niciunul dintre partidele parlamentare nu vrea schimbarea regulilor de joc. Indiferent de culoarea politica, deputatii si senatorii nu sunt pregatiti sa participe intr-o competitie cu legi noi. Modificarea sistemului electoral, fie intr-unul mixt, dupa cum isi doreste PNL, fie intr-unul uninominal majoritar, cum ar vrea Traian Basescu impreuna cu PD si PSD, pare sa fie doar un pretext pentru o altfel de batalie. Calculele sociologilor, simularile scepticilor, demonstratiile specialistilor pro sau contra sistemelor electorale aruncate in arena nu fac decat sa alimenteze o campanie care debuteaza acum si se va prelungi pana la alegerile generale de anul viitor. O campanie care va radicaliza din nou elitele si electoratul dupa o falie noua, in parte destul de artificiala, daca observam ca de o parte ii avem pe social-democrati, inca murdari si aflati sub unda de soc a dosarelor instrumentate de Departamentul National Anticoruptie, pe seful statului si PD, convertiti destul de recent in favoarea scrutinului uninominal majoritar, iar de partea cealalta pe liberali, patati de scandaluri de coruptie, pe conservatorii lui Dan Voiculescu si pe UDMR, care mai mult de nevoie decat de voie se alatura taberei care pune miza pe sistemul mixt, promovat de Pro Democratia.

Votul uninominal majoritar propus de Traian Basescu pentru referendumul din 25 noiembrie ar restructura pentru moment clasa politica autohtona, cel putin din punct de vedere cantitativ. Altfel spus, in parlament ar intra doua partide mari, unul de dreapta si altul de stanga, plus o formatiune medie, PNL, care sa asigure jonctiunea pentru majoritati consistente si sigure. Din punct de vedere calitativ insa, clasa politica autohtona nu se va moderniza si profesionaliza peste noapte, dar exista premize pentru viitor. In schimb, sistemul mixt pentru care si-a asumat premierul raspunderea nu ar aduce aproape niciun fel de modificari fata de actuala configuratie a Legislativului: partidele extremiste vor avea in continuare usa deschisa, majoritatile care sustin guvernarile vor fi si pe mai departe precare, iar o imbunatatire calitativa a parlamentului nu are sanse decat partial si pe termen foarte lung.

 Termenul dat de Traian Basescu pentru adoptarea sistemului uninominal l-a obligat pe Calin Popescu Tariceanu sa-si asume raspunderea pe proiectul Pro Democratia, a scos PSD din amortire si a pus pe masa dezbaterilor publice tema necesitatii modificarii Legii electorale si a reformarii clasei politice. In spatele acestei presiuni, presedintele urmareste in mod aproape declarat intrarea sa oficiala in campanie electorala, nu doar in cea pentru europarlamentare, ci mai ales in cea pentru alegerea viitorului Legislativ. Basescu stie ca referendumul pentru adoptarea sistemului uninominal majoritar nu are sanse sa fie validat, fiindca prezenta inregistrata pana acum la urne in cazul alegerilor cu miza a depasit cu putin 50%. In acelasi timp insa, seful statului va putea invoca rezultatul simbolic al consultarii populare, dar si masurile coercitive impuse de Consiliul National al Audiovizualului (CNA) pentru campania de popularizare a subiectului referendumului. Bazandu-se pe faptul ca marea majoritate a alegatorilor doreste sistemul uninominal, dupa cum rezulta din sondajele de opinie si dupa cum se va vedea si la referendum, Basescu va putea demoniza Legea sistemului de vot mixt asumata de Tariceanu. Odata ajunsa la promulgare, o va retrimite parlamentului, argumentand ca este o pacaleala, ca nu impune uninominalul ca regula de joc si ca este o formula prin care actualul guvern vrea sa pacaleasca electoratul.

 In acest fel, legea Pro Democratia are toate sansele sa reintre in adormire, fara ca in schimb proiectul PSD privitor la votul uninominal majoritar sa aiba timp sa intre in vigoare pana la alegerile generale de anul viitor. Practic, nici social-democratii, care dispun de cei mai multi lideri cu notorietate, nu sunt pregatiti sa concureze in sistemul pe care il propun si cu atat mai putin democratii lui Basescu, incapabili sa-si promoveze profesionisti credibili. Ambele partide prefera sa pastreze sistemul listelor de partid si sa lase urmatorului Legislativ misiunea de a schimba Legea electorala. Pastrarea statu quo-ului avantajeaza de fapt pe toata lumea, la fel si dezbaterea privind votul uninominal, care le va da posibilitatea tuturor partilor sa-si improaste adversarii cu noroi.

CRISTIAN PIRVULESCU

Democratie cu risc crescut

 Daca referendumul e o forma de consultare democratica, abuzul de referendum risca sa deterioreze grav climatul democratic dintr-o tara. Iar abuzul nu vizeaza atat numarul referendumurilor, cat mai ales tendinta lor. A pune o forma de democratie participativa - referendumul - in contrapondere cu democratia reprezentativa e cat se poate de periculos. Tocmai de aceea, in Codul de bune practici in materie de referendum adoptat la 16 decembrie 2006 de Comisia de la Venetia, se prevede ca "Atunci cand se supune la vot un text la cererea unui segment din electorat sau a unei autoritati publice, alta decat parlamentul, acesta (parlamentul) trebuie sa isi poata da avizul consultativ asupra textului in cauza". Chiar daca nu e o recomandare absurda, nu e nicio conditie suficienta pentru a asigura suprematia democratiei. Pe de o parte, de referendum nu au profitat doar democratii: Hitler a folosit referendumul pentru a legitima fie retragerea Germaniei din Societatea Natiunilor (95,1% "da" pe 12 noiembrie 1933), fie pentru a legifera cumulul functiilor de cancelar si presedinte (89,9% pe 19 august 1934), ceea ce a deschis formal calea totalitarismului nazist. Pe de alta parte, fara o cultura democratica, niciun regim democratic nu are sanse de permanentizare.

 Odata convocat, referendumul consultativ privind scrutinul uninominal l-a transformat pe Traian Basescu in arbitrul reformei electorale. Poporul nu poate legifera prin referendum, iar articolul 2 al Constitutiei ("Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum") nu poate fi interpretat fara a fi coroborat cu articolul 61, 1 ("Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii") si articolul 69. 2 ("Orice mandat imperativ este nul"). Din aceasta confuzie aparenta poate rezulta un conflict suplimentar intre parlament si societate care sa afecteze si mai mult functionarea democratiei romanesti. Dupa ce parlamentul a abuzat de dreptul de a-l suspenda pe presedinte si s-a jucat de-a referendumul, exista acum sansa ca Legislativul sa fie pus in conflict deschis cu natiunea. Si asta tocmai cand guvernul isi asuma, cu intarziere, raspunderea pe un proiect de lege privind acelasi subiect.

 Or, dincolo de tentatia de a pune in opozitie "adevaratul" uninominal, cel propus de presedinte, cu uninominalul "slab", cel pe care guvernul isi asuma raspunderea, cele doua sisteme electorale, cel majoritar si cel mixt, au mai multe puncte in comun decat in contradictoriu. In primul rand, amandoua sunt uninominale: in ambele cazuri, alegerile se vor desfasura doar in circumscriptii uninominale. In ambele cazuri, alegatorii vor vota un om, si nu o lista. Si daca, printr-o confuzie voita, unii asociaza dimensiunea circumscriptiei cu modul de repartizare a mandatelor, caracteristica uninominala a ambelor sisteme nu poate fi eludata.

Diferentierea dintre circumscriptia uninominala sau plurinominala - altfel spus, intre alegerea unui singur parlamentar ori alegerea mai multor reprezentanti - este necesara pentru a demonta mitul "adevaratului uninominal". In fond, ceea ce apropie cele doua sisteme e mult mai important decat ceea ce le desparte. Iar daca ceva face deosebirea intre cele doua sisteme, e modul de distribuire a mandatelor - filosofia guvernarii, altfel spus -, iar nu tipul de circumscriptie.

Reforma electorala prin referendum risca sa puna in conflict clasa politica cu societatea romaneasca si astfel sa blocheze orice tentativa de schimbare consensuala a sistemului electoral. Iar fara un consens larg, impartasit de toti actorii - institutii, partide si societate -, reforma electorala va aparea mai degraba ca o actiune de forta.