De același autor
Marti, pe 13 februarie, in Senatul Romaniei a fost votata motiunea simpla "Minciuna - adevarul justitiei Macovei", cu 81 de voturi pentru si 46 impotriva. Motiunea a fost initiata de PC, la care s-au raliat PSD si PRM si a avut ca scop declarat inlaturarea ministrului Macovei din functia de ministru al Justitiei. Motivatia motiunii a continut mai multe neadevaruri, cum ar fi cel referitor la absenta unei strategii de reforma. Senatorii, intre care si circa 10 ai puterii, au votat nu impotriva unei politici a Ministerului Justitiei, ci impotriva ministrului Macovei.
Am consemnat in grupajul de mai jos, pe langa comentariile politice, o evolutie a reformei in justitie asa cum rezulta din rapoartele Comisiei Europene, reactii din partea unor organizatii ale societatii civile, cat si reactii venite din partea unor oficiali europeni.
Reforma justitiei în Romania conform rapoartelor Comisiei Europene
2004
Prim-ministru: Adrian Nastase
Ministri ai Justitiei: Rodica Stanoiu (ianuarie-martie); Cristian Diaconescu (martie-noiembrie)
• Executivul propune ocupanti ai pozitiilor cheie de decizie în cadrul sistemului judiciar. În iulie 2004, Nicolae Popa, un candidat fara experienta ca judecator, dar care a activat multi ani pe post de consilier politic la cel mai înalt nivel, a fost numit presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ).
• Modificarile Codului de Procedura Civila din august au dus la o serie de consecinte negative. Înaltei Curti i-a revenit responsabilitatea de a judeca toate recursurile înaintate a doua oara, fapt ce a determinat cresterea numarului de recursuri de la 3.175 în 2002 la 35.800 in 2004. În ciuda reatribuirii recursurilor tribunalelor si curtilor de apel în mai 2004, numarul acestora se mentine la aproximativ 24.000.
• În aproximativ 30% din cazurile în care se ajunge la recurs se descopera erori ale curtilor inferioare.
• Nu se inregistreaza nici un progres cu privire la punerea în aplicare a sentintelor în cazurile civile.
• Continua sa ramâna scazut numarul de cazuri în care punerea sub acuzare are ca rezultat final condamnarea, mai ales în cazurile de coruptie la nivel înalt. Lupta împotriva coruptiei este stânjenita de probleme de integritate, chiar si în cadrul institutiilor responsabile cu aplicarea legii si combaterea coruptiei.
• Declararea incorecta sau incompleta a averii trebuie sanctionata. Trebuie abordata problema transferului averii catre rude si trebuie redus numarul de dovezi necesare începerii unei anchete privind modul de obtinere a averilor.
Nici un politician important, la nivel local sau regional, nu a fost înca sanctionat penal.
• Ordonanta de urgenta din aprilie a coborât pragul financiar pentru cazurile care pot fi investigate de Parchetul National Anticoruptie (PNA). Aceasta poate duce la o marire a numarului de cazuri si la o reorientare a activitatii PNA catre cazurile de mica coruptie.
• Cooperarea între institutiile responsabile de lupta împotriva coruptiei este în general slaba, fapt ce afecteaza eficienta luptei împotriva coruptiei si reduce gradul de transparenta în instrumentarea cazurilor de coruptie.
• Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a asigura independenta si eficienta PNA.
• Schimbarile organizatorice si legislative introduse în sistemul judiciar românesc ar trebui sa contribuie la eficientizarea si sporirea independentei acestuia.
2005
Prim-ministru: Calin Popescu Tariceanu
Ministrul Justitiei: Monica Macovei
• România a întreprins pasi decisivi în reformarea si asigurarea independentei sistemului judiciar.
• Amendamentele la pachetul de legi privind reforma justitiei (legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, legea privind organizarea judecatoreasca si legea privind statutul magistratilor) au fost transmise de catre guvern parlamentului în iunie 2005 si adoptate în urma procedurii de asumare a raspunderii. La începutul lunii iulie, Curtea Constitutionala a declarat patru articole neconstitutionale. Aceste articole au fost ulterior modificate si pachetul de legi a fost promulgat la mijlocul lunii iulie. Noul cadru legal ofera suficiente garantii pentru independenta personala si institutionala a magistratilor.
• Procurorul general si procurorul general al PNA vor deveni responsabili personal pentru rezultatele institutiilor pe care le gestioneaza. Ministrul Justitiei poate demite, cu avizul CSM, pe oricare dintre cei doi, daca performantele institutiei, masurate prin criterii clare si obiective, devin nesatisfacatoare.
• În decembrie 2004, procurorul general a pierdut dreptul de a introduce recursuri în anulare în cazurile penale, asigurându-se astfel o mai mare predictibilitate a sistemului judiciar. Sistemul de distribuire aleatorie a cauzelor catre judecatori a fost implementat cu succes.
• Procurorii-sefi pot aloca dosarele procurorilor numai pe baza de criterii clare si obiective si nu pot interveni în activitatea procurorilor subordonati.
• Volumul total al dosarelor restante la ÎCCJ a scazut de la peste 15.000, câte se înregistrau la începutul anului, la 8.569 în luna septembrie.
• În martie si aprilie au fost concediati directorul si toti cei trei directori adjuncti ai Directiei Generale de Protectie si Anticoruptie, ca urmare a descoperirii de activitati incompatibile cu baza legala a institutiei. Un nou director a fost numit în aprilie 2005, iar acum exista o deschidere si o transparenta considerabile în privinta activitatii DGPA.
• Un numar de masuri destinate sa combata coruptia la nivel înalt au intrat în vigoare, inclusiv înlaturarea în aprilie 2005 a imunitatii de facto a fostilor ministri si adoptarea noilor formulare ale declaratiilor de avere în mai 2005, declaratii ce sunt accesibile publicului.
• În luna august 2005, seful PNA a demisionat si restul conducerii a fost demisa sau s-a retras. Un nou sef a fost numit de catre ministrul Justitiei dupa obtinerea unui aviz al CSM. În septembrie 2005, PNA si-a schimbat denumirea în DNA.
• DNA este independent în ceea ce priveste capacitatea, resursele umane si bugetul. Competentele DNA au fost restrânse catre cazurile de mare coruptie în care nivelul mitei depaseste valoarea de 10.000 de euro si prejudiciul material depaseste valoarea de 200.000 de euro.
2006
• În decembrie 2005, s-a adoptat o legislatie menita sa înlesneasca procedura prin care cei cu venituri mici recurg la executorii judecatoresti pentru ca hotarârile judecatoresti sa fie puse în aplicare. Atribuirea aleatorie a cazurilor pentru judecatori a continuat sa functioneze în toata tara, fapt ce a contribuit la lupta împotriva coruptiei si la intensificarea impartialitatii judecatorilor.
• Toate curtile de apel, tribunalele si procuraturile, precum si aproape toate tribunalele de prima instanta au acum acces electronic la legislatie. Din martie 2006, majoritatea tribunalelor au acces la versiunea electronica a Monitorului Oficial.
• De la numirea presedintelui si a vicepresedintelui CSM în ianuarie 2006, cooperarea dintre sistemul judiciar si Ministerul Justitiei s-a ameliorat.
• Conditiile generale de lucru s-au ameliorat. Un program national este instituit pentru a renova 9 tribunale, iar în ianuarie 2006 s-a semnat un contract pentru a renova alte 25 de tribunale pâna în 2010.
• Guvernul a prezentat modificari la Codul Penal incluzând prevederile privind responsabilitatea legala a persoanelor juridice. În martie 2006, parlamentul a aprobat legea care permite DNA sa investigheze toate cazurile de coruptie la nivel înalt, inclusiv pe membrii parlamentului.
• În urma evaluarii performantelor procurorilor si ale ofiterilor de politie judiciara de catre noul sef al DNA, 30 de persoane au parasit institutia.
• Din octombrie 2005 pâna la sfârsitul lui aprilie 2006, DNA a anchetat 14 politicieni din opozitie si din coalitia de guvernare care fie detin, fie au detinut posturi în Cabinet sau sunt membri ai parlamentului, investigatii care au dus la 4 actiuni penale pâna în aprilie 2006. O parte dintre investigatii au fost initiate pe baza declaratiilor de avere. În perioada octombrie 2005-aprilie 2006, DNA a pus sub acuzare alte 89 de persoane, inclusiv judecatori, avocati, ofiteri de politie, o serie de functionari publici cu pozitii de conducere în administratii nationale si regionale, precum si directori de întreprinderi private. În aceasta perioada, tribunalele au efectuat condamnari initiale împotriva a 77 de persoane pe baza unor anchete preliminare ale PNA si au pronuntat alte 102 condamnari. S-au redeschis dosarele închise în timpul fostei conduceri a institutiei din motive neclare.
• Legislatia care stabileste o agentie independenta de verificare a declaratiilor de avere nu a fost adoptata înca din cauza opozitiei din parlament. Au existat încercari în Senat de a schimba procedurile de numire si de revocare pentru procurorii la nivel înalt, fapt ce ar fi diminuat capacitatea operationala a DNA.
• În cadrul luptei împotriva coruptiei la nivel înalt, DNA a facut mai multe progrese în primele 7 luni de existenta decât cele înregistrate în anii precedenti.
• Cantitatea si calitatea investigatiilor nonpartizane ale DNA în ce priveste acuzatiile de coruptie la nivel înalt au continuat sa creasca. Este necesara însa o vointa politica clara care sa demonstreze caracterul sustenabil si ireversibil al recentului progres în lupta împotriva coruptiei. Au existat în parlament unele încercari de a reduce substantial eficienta acestor eforturi.
• România trebuie sa întemeieze o agentie de integritate cu responsabilitati în ceea ce priveste verificarea averilor, a incompatibilitatilor si a potentialelor conflicte de interes, capabila sa emita decizii cu caracter obligatoriu pe baza carora se pot lua masuri.
• Cu privire la CSM au fost adoptate norme interne care îi împiedica pe membrii Consiliului sa voteze în probleme disciplinare ce privesc tribunalul sau parchetul din care fac parte. Au fost facuti pasi meniti sa asigure o interpretare si aplicare mai consistenta a legii. Promovarea judecatorilor si a procurorilor se face dupa criterii mai obiective, la fel si recrutarea de personal pentru Departamentul de Inspectie.
• Cu toate acestea, 5 din cei 14 membri ai CSM continua sa se confrunte cu potentiale conflicte de interese în ceea ce priveste inspectiile, deoarece detin pozitii de conducere în tribunale si parchete. Obiectivitatea marii majoritati a actualilor inspectori nu este îndeajuns de mult garantata. Noi inspectori ar trebui recrutati, în conformitate cu noua procedura, pentru a reduce numarul locurilor vacante. CSM nu a abordat înca problema comportamentului lipsit de etica al unor membri ai Consiliului, fapt ce afecteaza în mod negativ reputatia institutiei.
• În perioada mai-septembrie 2006, DNA a lansat investigatii în 3 noi cazuri de coruptie la nivel înalt. DNA a pus sub acuzatie 7 persoane pentru cazuri de coruptie la nivel înalt, 4 dintre ei fiind politicieni ai actualei coalitii de guvernamânt. DNA a pus, de asemenea, sub acuzatie 5 judecatori si investigheaza în momentul de fata alti 2. Din martie 2006 pâna în septembrie, DNA a pus sub acuzare un total de 199 de suspecti, iar tribunalele au emis condamnari initiale împotriva a 87 de acuzati si 82 de condamnari finale.
• În septembrie, mai multe actiuni comune ale DGA si DNA au avut ca rezultat arestarea a 30 de ofiteri vamali, precum si a altor oficialitati publice. Exista o buna cooperare a celor doua institutii.
• Au existat unele încercari de a reduce eficienta Agentiei Nationale de Integritate atunci când proiectul de lege a fost discutat în parlament. Reformele promovate de Ministerul Justitiei si de DNA trebuie sa fie completate de eforturi sustinute din partea Executivului, a Legislativului si a sistemului juridic.
• Pâna acum nu s-au înregistrat condamnari finale în cazuri de coruptie la nivel înalt, pornind de la noile investigatii lansate de DNA în septembrie 2005.
Surse: Rapoartele de monitorizare ale Comisiei Europene; www.euractiv.ro; http://ec.europa.eu; www.mie.ro
Alexandru Racu
Reactii la motiune
Coalitia pentru o Guvernare Curata (CGC) se alatura demersului magistratilor si asociatiei SoJust, exprimandu-si sustinerea deplina pentru ministrul Justitiei, Monica Macovei, dupa votul din Senat. De asemenea, solicitam primului ministru ca guvernul sa fie solidar cu doamna Macovei, ignorand cererea majoritatii senatorilor de demitere a acesteia, sau sa demisioneze împreuna cu ministrul Justitiei.
CGC este, în acelasi timp, dezamagita de votul din Parlamentul României în favoarea motiunii simple prin care se solicita demisia ministrului Monica Macovei. Acest vot demonstreaza ca majoritatea senatorilor nu au nici un fel de respect pentru agenda publica si ca ignora dorintele electoratului legate de lupta anticoruptie si de reforma justitiei.
Oficialitatile europene nu înceteaza sa aminteasca faptul ca Monica Macovei a fost unul dintre arhitectii aderarii Romaniei la Uniunea Europeana si ca reformele introduse de ea au fost vitale în lupta împotriva coruptiei si în asigurarea independentei sistemului judiciar românesc. În schimb, Senatul României a ales sa ignore aceste aprecieri, transmitând electoratului românesc si comunitatii internationale un mesaj de sustinere a oligarhiei si a unei clase politice corupte.
De aceea, cerem ministrului Monica Macovei sa ramâna în functie ca un garant al impartialitatii în lupta cu coruptia. Plecarea ei reprezinta un semnal catastrofal transmis celor putini care s-au angajat direct în aceasta lupta, ca si celor multi care spera în succesul lor. Raspunderea pentru a explica opiniei publice din tara si din Europa de ce o persoana cu merite esentiale în integrarea noastra este astfel tratata, odata obiectivul atins, revine primului ministru Calin Popescu Tariceanu. Ne exprimam speranta ca acesta se va pronunta clar în favoarea unei justitii libere, nu a uneia controlate politic, cum au facut majoritatea senatorilor. Tragem nadejdea ca începutul de reforma al doamnei Macovei nu a fost doar pentru a bifa obiectivul integrarii, pentru ca de acum înainte sa ne întoarcem iarasi de unde am plecat.
In numele Coalitiei pentru o Guvernare Curata semneaza:
APADOR-CH , Grupul pentru Dialog Social, Societatea Academica din România, Academia de Advocacy, Freedom House, Societatea Timisoara
Textul motiunii depuse contra ministrului Justitiei si dezbaterile ce au avut loc in Senatul Romaniei dovedesc o cunoastere trunchiata atat a legislatiei, cat si a realizarilor din domeniul justitiei. Mai mult, se face o nepermisa confuzie intre administrarea justitiei - abilitare a Ministerului Justitiei, Consiliului Superior al Magistraturii si conducerilor manageriale ale instantelor - si infaptuirea justitiei - atributie exclusiva a instantelor judecatoresti si, in cele din urma, a judecatorilor.
Magistratii romani constata ca au fost ignorate eforturile lor considerabile din ultimii ani de a iesi de sub acuzatiile de politicianism: au rupt legaturile administrative cu clasa politica, au aplicat direct normele CEDO, au rezolvat dosarele mai repede si mai bine, in conditiile in care dinamica legislativa si calitatea actelor normative lasa de dorit. Magistratii romani nu pot accepta ignorarea meritului de a fi introdus sistemul de repartizare aleatorie a dosarelor, a informatizarii instantelor, a platii drepturilor salariale restante, a repararii sediilor, a desfiintarii SIPA. Pentru prima data, magistratii au fost implicati in elaborarea strategiilor de reforma a justitiei si in redactarea principalelor acte normative. Si, dincolo de asta, magistratii romani au dobandit libertatea reala de exprimare si de asociere, libertate care in trecut a fost serios ingradita. Pentru toate acestea, au fost apreciati pozitiv in rapoartele comisarilor europeni.
Magistratii romani considera extrem de grav a se imputa ministrului ca o anume persoana nu este cercetata sau chiar arestata. Aceasta echivaleaza cu o grava incalcare a independentei justitiei, independenta care pare de neacceptat pentru multi senatori. A-l acuza pe ministrul Justitiei sau pe presedintele tarii de imixtiuni in justitie, fara nici o dovada, si invocarea unor note ale asa-numitelor servicii secrete, alaturi de reprosurile aduse pentru modul de solutionare a unor dosare reprezinta o grea palma data judecatorilor si procurorilor. (...)
Magistratii romani si societatea civila si-au dorit un CSM puternic si independent. Acesta a fost motivul pentru care, contrar vointei politice din 2004, acestia au reactionat si au determinat aparitia pachetului de reforma a justitiei care a dus la consacrarea independentei judecatorilor, intregita in 2005 cu cea a procurorilor, la constituirea primului CSM fara nici o influenta politica, la limitarea atributiilor CSM in privinta carierei magistratilor.
Cu tristete, constatam ca senatorii imputa de fapt ministrului faptul ca justitia nu poate fi controlata, ca politicienii nu pot impune arestari sau condamnari. Ne exprimam indoiala ca senatorii romani doresc o reintoarcere la vechile practici, la dosare instrumentate politic, la impunerea conducatorilor de institutii juridice de catre alesii politic. (...)
SoJust si asociatiile locale de magistrati
Organizatiile semnatare avertizeaza ca votul in urma caruia motiunea simpla contra ministrului Justitiei a fost adoptata de Senatul Romaniei constituie o amenintare la adresa procesului de combatere a coruptiei in Romania.
Motiunea adoptata a ignorat aspecte relevante ale reformei sistemului judiciar, dezechilibru care ne indreptateste sa atragem atentia ca politicile publice trebuie sa fie analizate in baza unor proceduri si criterii clare si transparente.
Decizia a Senatului se inscrie in lista lunga a presiunilor exercitate de numerosi parlamentari pentru neutralizarea initiativelor juridice care amenintau sa-i expuna administrarii legii pe marii corupti si pe capii crimei organizate. Intre cele mai flagrante interventii, evocam restrangerea independentei DNA, insotita de anuntata intentie de inlocuire a actualului sef al acestei institutii si, respectiv, dezarmarea viitoarei Agentii Nationale de Integritate pana la reducerea acesteia la conditia de observator pasiv al fenomenului coruptiei.
Reamintim ca textul actualei motiuni a fost propus de un partid care a promovat in guvern, in pozitiile de viceprim-ministru si, respectiv, ministru, persoane ulterior cercetate penal, situatie care submineaza sever credibilitatea acestei initiative. Textul propriu-zis pare sa fie mai degraba o colectie de pareri generale, susceptibila de a fi vizat persoana ministrului, iar nu activitatea de ansamblu a ministerului ca institutie. Consideram ca o astfel de motiune trebuia sa fie o sursa de argumentare consistenta pentru a justifica o decizie de uriasa responsabilitate, cum este aceea a demiterii unui ministru. Motiunea nu ia in seama nici unul dintre aspectele reformei initiate de Ministerul Justitiei in ultimii doi ani, dintre care amintim noile mecanisme care permit independenta procurorilor, cuprinse in pachetul de legi care reglementeaza sistemul judiciar, dotarea instantelor si parchetelor cu echipamentele necesare bunei desfasurari a activitatii, instruirea personalului si crearea unui cadru legislativ care permite investigarea actelor de mare coruptie. (...)
Dorim sa subliniem riscul ca, daca intentia parlamentarilor se va materializa, tintele imediat urmatoare sa fie conducatorii celor doua parchete, pentru a putea fi reluata tergiversarea dosarelor de coruptie si crima organizata.
Solicitam guvernului sa sprijine procesul fragil de reformare a sistemului judiciar si un ministru neinregimentat politic, a carui activitate a contribuit decisiv la integrarea Romaniei in structurile europene.
De asemenea, solicitam din nou tuturor fortelor politice sa promoveze de urgenta votul uninominal, pentru a permite accesul in Parlamentul Romaniei al unor persoane credibile, care sa poata raspunde in fata alegatorilor pentru deciziile pe care le iau.
Agentia de Monitorizare a Presei , Centrul pentru Jurnalism Independent
Aprecieri
"Ministrul Monica Macovei s-a angajat într-o lupta extrem de curajoasa cu tarele sistemului. Vad cu ingrijorare cum sistemul încearca sa se autoprotejeze si vad de asemenea cu îngrijorare ca ceea ce înseamna componenta de lupta anticoruptie pare sa fie marcata mai degraba de o ineficienta cronica. Vreau sa stiti ca ministrul Macovei are toata sustinerea politica, a mea si a Guvernului din care face parte, în aceasta lupta care nu va fi usoara."
Calin Popescu Tariceanu, premierul Romaniei, 26 martie 2005
"Vreau s-o felicit pe doamna Macovei pentru integritatea si hotararea cu care continua reformele."
Olli Rehn, comisarul european pentru Integrare, 13 iunie 2005
"Cred ca Monica Macovei a facut un lucru deosebit, dar, de fapt, este ultimul moment pentru lupta impotriva coruptiei. Aceasta problema a existat de mult timp si, pana recent, nu prea s-a facut ceva in mod concret. Numai in ultimele 15 luni rezultatele sunt putin mai vizibile."
Quinton Quayle, ambasadorul Marii Britanii la Bucuresti, 22 martie 2006
"Fara energia si convingerea dumneavoastra, Romania nu ar fi realizat atat de multe lucruri intr-un timp atat de scurt."
Nicholas Taubman, ambasadorul SUA la Bucuresti, 8 februarie 2007
"Ministrul Monica Macovei se bucura de inalta mea apreciere. De fiecare data am spus in mod public ca il apreciez pe ministrul Justitiei si am spus ca Romania va avea nevoie de o Agentie de Integritate."
Franco Frattini, comisarul european pentru Justitie, 12 februarie 2007
"Votul de neincredere la adresa ministrului roman al Justitiei, Monica Macovei, este de neinteles. Asemenea actiuni iresponsabile ar putea determina intrarea in vigoare, in ultima clipa, in iunie 2007, a clauzelor de salvgardare."
Susanne Kastner, vicepresedinta Bundestagului german, 17 februarie 2007
