De același autor
Comisia Europeana a dat publicitatii, luni, 4 februarie, Raportul interimar privind progresele realizate în Romania în cadrul Mecanismului de cooperare si verificare, în vederea remedierii deficientelor în domeniul reformei sistemului judiciar si al luptei împotriva coruptiei, care a fost transmis Consiliului si Parlamentului European.
Inca de la inceputul documentului, Comisia Europeana precizeaza ca "perioada de sase luni scursa de la primul raport este considerata prea scurta pentru a permite Romaniei sa remedieze deficientele si pentru a permite Comisiei sa revizuiasca evaluarea din iunie anul trecut". De aceea, Comisia avertizeaza ca "raportul prezinta o actualizare factuala a progreselor, fara a efectua o evaluare a rezultatelor obtinute în cadrul fiecarui obiectiv de referinta («benchmark» sau conditionalitate)". In sinteza, Raportul interimar al CE sustine ca, in primul an in calitate de stat membru UE, Romania a continuat sa faca eforturi în vederea remedierii deficientelor, dar ca, "în domenii cheie, cum ar fi lupta împotriva coruptiei la nivel înalt, nu s-a facut înca dovada unor rezultate convingatoare". Mai mult, Comisia Europeana sustine ca "situatia din teren da însa nastere la preocupari" si ca evaluarea completa, care va fi facuta in cadrul raportului din luna iunie 2008, va analiza indeaproape aceasta situatie. Pana atunci, CE semnaleaza punctual cateva întarzieri in respectarea angajamentelor pe care Romania si le-a asumat in relatia cu Uniunea Europeana. Este vorba de intarzieri în ceea ce priveste punerea în aplicare a unei strategii coerente de recrutare a personalului în sistemul judiciar, înfiintarea Agentiei Nationale de Integritate (ANI) si elaborarea unei strategii globale si punerea în aplicare de proiecte reprezentative pentru a lupta împotriva coruptiei la nivel local. Avertismentul Comisiei Europene este ca "in special Romania ar trebui sa sporeasca eforturile de combatere a coruptiei la nivel înalt si ar trebui sa-si întareasca eforturile pentru a mentine stabilitatea legislativa si institutionala a cadrului de lupta anticoruptie din Romania".
Despre ANI, raportul CE mai mentioneaza ca aceasta nu este inca operationala, desi cadrul legislativ privind organizarea Agentiei a fost aprobat în mai 2007. "Doar vicepresedintele a fost ales", se scrie in raport, care considera ca ANI a fost prea putin ajutata financiar.
Directia Nationala Anticoruptie (DNA) ramane singura institutie apreciata de expertii CE. "Activitatea DNA arata un parcurs pozitiv în ultimele sase luni. Pana în octombrie 2007, DNA a solicitat aprobarea începerii urmaririi penale a opt fosti ministri sau ministri aflati în functie. Aprobarea a fost acordata de presedintele Romaniei în luna ianuarie", mentioneaza raportul, care face referire si la dezbaterile juridice si politice "intense" din jurul "deciziei privind ridicarea imunitatii" acestora. Raportul aminteste si de restitutirea dosarelor penale ale unor politicieni, precizand ca "nu este clar daca motivatia instantelor înseamna ca probele sunt inadmisibile, facand necesare noi anchete, sau înseamna ca procuratura poate rectifica situatia, fara a fi necesara reînceperea procedurilor". In notele de subsol care insotesc raportul, expertii CE explica faptul ca, in privinta restituirii dosarelor la procurori, "motivatia principala este nerespectarea de catre procuratura (DNA) a noii decizii a Curtii Constitutionale privind ridicarea imunitatii inculpatilor, care necesita retragerea imunitatii si pentru fostii membri ai guvernului. Aceasta noua decizie a fost însa pronuntata dupa initierea procedurilor respective de catre DNA".
Raportul interimar al CE critica modificarile aduse in octombrie 2007 de catre parlament la Codul de Procedura Penala si la Codul Penal, sustinand ca acestea se refera la schimbarea cadrului legislativ pentru anchetarea si urmarirea în justitie a proceselor penale. Expertii au retinut, printre altele, limitarea urmaririi penale, în principiu, la 6 luni, precum si autorizarea perchezitionarii, interceptarii sau înregistrarii comunicatiilor doar cu informarea prealabila a suspectului, in vreme ce frauda inferioara pragului de 9 milioane de euro "ar fi considerata infractiune minora, cu o sanctiune maxima de 5 ani de închisoare". Comisia apreciaza ca, "daca vor fi promulgate, aceste modificari ar afecta substantial negativ eficienta anchetelor penale în Romania, în general. Ele ar afecta, de asemenea, anchetele comune împreuna cu statele membre, lupta împotriva terorismului si urmarirea în justitie a criminalitatii transfrontaliere".
In final, raportul CE critica si Planul de actiune anticoruptie redactat de autoritatile romane. Comisia "recunoaste eforturile importante realizate pentru elaborarea unui Plan de actiune credibil, care descrie masurile, termenele limita si institutiile responsabile de îndeplinirea obiectivelor. Cu toate acestea, Planul de actiune necesita mai multa consecventa pe alocuri, iar unele lacune trebuie remediate". Comisia precizeaza ca obiectivele prevazute în Planul de actiune sunt contrazise de unele initiative legislative si politice, ca acesta omite chestiunea importanta a stabilitatii legislative si institutionale a cadrului de lupta anticoruptie si ca omite, de asemenea, sa indice "cand si daca vor fi elaborate strategii sectoriale în domeniul reformei justitiei si al combaterii coruptiei, care sa le înlocuiasca pe cele devenite caduce de curand". (Marilena Stancu)
