De același autor
Duminica, 11 noiembrie, Societatea Academica din Romania a dat publicitatii rezultatele unui studiu privind pozitionarea partidelor din Romania fata de problematica europeana. Studiul integral il gasiti pe www.sar.org.ro.
In luna martie a acestui an, Societatea Academica din Romania a difuzat partidelor un chestionar privitor la pozitiile lor fata de problematica europeana. Acest gest a fost determinat de absenta din spatiul dezbaterii publice, ca si din programele partidelor a unor pozitii clare si explicite privitoare la temele de interes european. In mod normal, fiecare partid ar trebui sa produca o pozitie publica in momentele de dezbatere europeana care sa poata fi consultata pe situl Internet. (...)
Partidul cel mai pregatit intern a fost UDMR, care in mod evident dezbatuse deja aceste teme si avea o pozitie comuna asupra lor. La celelalte partide, completarea chestionarului a durat luni si nu este clar ca a urmat peste tot traseul normal al unei asemenea formulari, adica o dezbatere interna, urmata de o decizie in forul competent al partidului. (...)
Se poate obiecta ca un partid din Romania nu are nevoie de o asemenea pozitie, o poate adopta pe cea a grupului politic cu care este afiliat. Dar acest lucru nu este normal. Pozitia grupului din Parlamentul European se compune tocmai din asemenea pozitii individuale ale partidelor, care sunt filtrate de interesul national si interpretarea ideologica proprie fiecarei culturi. (...)
Integrare si chestiunea constitutionala
Integrarea europeana are doua componente distincte. Una priveste proiectul european ca intreg. Dincolo de realizarea unei piete comune si a unor reglementari acceptate in cateva domenii, de la mediu la telecomunicatii, exista doua tabere relativ distincte, cei care vor sa continue integrarea politica pana la realizarea unei Europe federale si care adesea au amenintat ca vor crea o Europa cu doua viteze, daca unele tari se opun acestui proiect, si cei care cred ca integrarea nu poate merge mai departe de stadiul actual - eventual, cu mai multa coordonare in arii precum migratia sau politica externa. Cealalta perspectiva este nationala si priveste integrarea Romaniei, care este numai la inceput. Aderarea tarii noastre trebuie sa fie urmata de o integrare si o convergenta reale. (...)
Partidele romanesti sprijina integrarea europeana si considera in unanimitate ca este, fara rezerve, profitabila pentru Romania. Opiniile sunt destul de putin nuantate atunci cand vine vorba de viitorul integrarii europene, nu doar cel al Romaniei, ci al proiectului european in general. Cu exceptia UDMR, care considera ca integrarea trebuie sa progreseze pana la realizarea unei Europe federale, celelalte partide se pronunta pentru integrare in forma actuala. In materie constitutionala, parerile sunt fara rezerve de partea consensului de la Lisabona, adica adoptarea Constitutiei cu modificari minime.
Chestionarul continea si o intrebare privind PE, care a primit raspunsuri putin surprinzatoare. Desi partidele, minus UDMR, se declara pentru formula actuala, toate vor puteri mai multe pentru PE. UDMR se pronunta in schimb pentru un PE in formula actuala, sesizand ca o debalansare a aranjamentului actual ar crea alte disfunctionalitati.
Pozitii socio-economice
Din punct de vedere al pietei comune, toate partidele romanesti se pronunta pentru varianta maxima, cu Comisia in rol de reglementare, adica o pozitie clasic liberala. (...) PSD crede ca Europa ar trebui sa isi consolideze si sa generalizeze in toate tarile modelul social european, adica forma de protectie sociala extinsa pe care Germania s-a apucat sa o demanteleze neconvingator la finele mandatului Schröder. Si PD inclina mai curand spre modelul social european, cum inclina si crestin-democratii din grupul popular. PNL nu crede intr-un model pe aceasta tema, ci crede ca fiecare tara ar trebui sa urmeze ce model doreste. PLD este singurul partid care nu e de acord cu fondul de ajustare la globalizare, un fond material modest, dar cu ambitia de a castiga sprijinul votantilor europeni distribuind beneficii direct sub sigla UE celor care au de pierdut din cauza globalizarii. Toate partidele sunt de parere ca impozitele trebuie sa fie mai ales un atribut national, hotarate deci de la Bucuresti, nu de Bruxelles.
Fonduri europene
Partidele romanesti se pronunta, fara exceptie, pentru mentinerea fondurilor structurale in varianta actuala, motivand ca Romania are de castigat din aranjamentul actual. In ce priveste fondurile pentru agricultura insa, PD e singurul care se pronunta pentru mentinerea sistemului actual macar pana in 2013, cu aceeasi motivatie ca Romania are mai mult de castigat, si subliniind ca euroobservatorii sai s-au opus deja, in comisiile PE, incercarilor de reforma "din mers" promovate de unii deputati. Celelalte partide adopta mai curand pozitia engleza, pro-reforma CAP, contra pozitiei franceze, care a fost intotdeauna de blocare a oricarei schimbari.
Teme internationale
Partidele romanesti se pronunta, toate, asupra unei politici comune asupra migratiei, fara nicio rezerva privind, de exemplu, nevoia Romaniei de a avea o politica proprie pentru migratia din Republica Moldova. Cand Moldova e insa discutata ca subiect in sine, PSD, PNL si PLD cer un statut special pentru Republica Moldova, considerand ca actuala politica de vecinatate a UE nu ofera perspective de aderare suficiente pentru Republica Moldova. PD este ceva mai ambiguu in aceasta privinta. UDMR considera ca politica de vecinatate e suficienta pentru rezolvarea problemelor Moldovei.
PNL, PSD si UDMR se declara in favoarea unei politici externe si de securitate comuna, un mare deziderat inca neimplinit. PLD se declara net in favoarea unei politici proprii, pozitie apropiata de a partidelor conservatoare din Europa. PD este din nou ambiguu in aceasta privinta, pronuntandu-se pentru unele politici comune si subliniind necesitatea de a pastra o diplomatie proprie. Diferentele dintre partide dispar cand vine vorba de politica fata de Statele Unite. Toate se proclama pentru pozitia intermediara, Europa ca partener egal si critic al SUA, nu ca aliat neconditionat sau contrapondere globala, celelalte doua optiuni.
Regionalism
O intrebare distincta privea reorganizarea teritorial-administrativa a Romaniei. Aceasta nu este o cerere a integrarii si nici nu exista un model comun european. (...) SAR a vizat trei variante distincte: mentinerea organizarii actuale (PD); reorganizare administrativa cu regiuni mai puternice, cu parlamente regionale, dar pe structura actualelor regiuni de dezvoltare (PNL, PSD); reorganizare administrativa pe structura regiunilor istorice - Transilvania, Banat, Moldova, Tara Romaneasca, Dobrogea (UDMR, PLD).
Pozitia PD a fost mai nuantata. PD a sustinut ca trebuie sa existe o corelare intre performanta absorbtiei de fonduri europene si organizarea teritoriala. Optiunea lor pentru sistemul actual este deci temporara, PD propunand sa fie evaluata capacitatea de absorbtie si sa se treaca la o alta formula doar daca aceasta nu e satisfacatoare. PSD argumenteaza foarte convingator ca, menirea acestor fonduri fiind reducerea discrepantelor de dezvoltare, actualele regiuni sunt cele mai potrivite. UDMR nu e in favoarea regiunilor actuale (a cerut in repetate randuri sa fie schimbate pentru a crea o regiune predominant maghiara), dar ar fi in favoarea unei regiuni transilvane mai autonome in ansamblul ei.
Profil doctrinar
La nivel general european, analistii considera ca exista doua linii de clivaj care definesc pozitiile partidelor politice. Prima este cea traditionala dreapta-stanga, cu dreapta in favoarea unor reglementari mai moderate ale pietei de catre stat. Cea de a doua este dimensiunea national-culturala, intens folosita de analisti pentru a prezice pozitiile europene pornind de la ideologia nationala a unui partid. Acest clivaj ii are la o extrema pe ecologisti si libertarieni, iar la cealalta pe traditionalisti si nationalisti. (...)
Profilul doctrinar al partidelor romanesti ne apare astfel: PNL - un partid neoliberal; PLD - un partid liberal conservator; PSD - un partid social-democrat; PD - un partid neoliberal, dar cu un profil pe alocuri neconturat clar; UMDR - un partid liberal neoliberal eurofederalist.
Concluzia este ca pe spatiul de centru-dreapta si centru in Romania exista o aglomerare foartre mare, cu mici diferente ideologice intre partide. Alianta PNL (care cuprindea atunci si PLD) cu PD si UDMR din anul 2004 a fost una cat se poate de rationala din punct de vedere doctrinar. Dar pe teme europene nici PSD nu e prea departe de aceste partide. Avand in vedere multele usi doctrinare lasate deschise de democrati, o compatibilizare a programelor celor doua partide nu este cu neputinta.
Oricare ar fi fost temeiurile care au dus la desfiintarea Aliantei PNL-PD, acestea nu par sa fi fost de origine doctrinara. Cu exceptia UDMR, partidele noastre ar putea forma un singur grup in PE, cu minime ajustari ideologice. Temele care raman de dezbatut sunt mai ales doua: regionalizarea si Republica Moldova.
In concluzie, toate partidele importante din Romania sunt euroentuziaste. PLD e cel mai liberal, ca si cel mai eurosceptic. UDMR e cel mai euroentuziast, PD cel mai pragmatic. Raspunsurile cele mai elaborate si mai competente au venit de la UDMR si PNL. Nu exista diferente semnificative in materie de politica externa.
