Subventiile Ministerului Culturii

Fara Autor 01.09.2003

De același autor

Comunicat de presa

Comisia Nationala pentru Subventionarea Culturii Scrise*, avand in componenta personalitati marcante ale culturii si stiintei din Romania, membri ai Academiei Romane, reprezentanti ai organizatiilor profesionale ale scriitorilor din Romania, ai asociatiilor de editori, ai organizatiilor patronale ale difuzorilor de carte, face cunoscuta selectia de titluri ce au primit sprijin financiar in anul 2003. Pentru a opera o evaluare echilibrata, in acord cu evolutia industriei cartii din Romania si din lume, Comisia a structurat ofertele editoriale in 10 sectiuni distincte din punct de vedere tematic. Suma alocata de la bugetul de stat pentru acest program a fost de 29 miliarde lei (21,7 miliarde lei - pentru carte - si 7,3 miliarde lei - pentru reviste culturale); suma solicitata de edituri pentru carte s-a ridicat la 312 miliarde lei, iar de redactiile revistelor culturale la 14,8 miliarde lei. Pentru carte, au fost propuse pentru sprijin financiar 876 titluri din cele 3.878 de titluri solicitate.
Sumele au fost repartizate dupa cum urmeaza:
1. Lucrari de referinte - 75 titluri: 2.762.000.000 lei;
2. Editii critice. Restituiri. Editii bibliofile - 136 titluri: 3.972.000.000 lei;
3. Literatura romana clasica si contemporana. Carte in limbile minoritatilor - 328 titluri: 6.629.000.000 lei;
4. Carte scolara si universitara - 49 titluri: 878.000.000 lei;
5. Literatura pentru copii - 25 titluri: 393.150.000 lei;
6. Traduceri din literatura romana. Editii bilingve - 19 titluri: 447.000.000 lei;
7. Arte - 76 titluri: 2.650.850.000 lei;
8. Stiinte socio-umane - 136 titluri: 3.278.000.000 lei;
9. Literatura universala - 29 titluri: 560.000.000 lei;
10. Produse multimedia - 3 titluri: 130.000.000 lei.

Redactiile revistelor culturale au inaintat 162 de cereri de subventionare, din care au fost selectionate in vederea acordarii de sprijin financiar 124 de reviste (61 editate in Bucuresti si 63 in principalele centre culturale din tara). Criteriile de evaluare a oportunitatii acordarii de sprijin financiar pentru reviste culturale au fost urmatoarele:
1. Valoarea culturala si informativa a revistei;
2. Continuitatea si importanta istorica a revistei;
3. Gradul de acoperire a domeniilor culturii (literatura, arte, muzelogie, religie, stiinte socio-umane etc.);
4. Dinamica evolutiei si datele tehnice ale revistei (periodicitate, tiraj, pret);
5. Gradul de acoperire pe zone geografice;
6. Gradul de adresabilitate (locala, zonala, nationala);
7. Dinamica evolutiei revistei (periodicitate, tiraj, numar de pagini);
8. Satisfacerea nevoilor culturale si de informare ale cititorilor;
9. Autoritatea culturala si stiintifica a personalitatilor care semneaza in paginile revistei.

Ministerul Culturii si Cultelor,
14 august 2003

Dan Berindei (presedinte); D.R. Popescu (vicepresedinte); Doina Banciu; Gheorghe Buluta; Silvia Coltescu; Mircea Ghitulescu; Dan Grigorescu; Eniko Marko; Lucia Ovezea; Radu Petru; Sorin Preda; Lucian Pricop; Marius Tupan.

Interviu cu RAZVAN THEODORESCU, ministrul Culturii

O situatie perfect normala

Este moral ca membrii comisiei sa-si aloce fonduri unii altora?
La prima vedere pare un lucru mai putin moral, acela de a fi intr-o comisie care sa stabileasca ca si tu, membru al comisiei, ai unele drepturi. Pe de alta parte, eu va voi spune ca situatia este perfect normala. Am ales in aceste comisii pe cei care, dupa opinia mea, sunt in domeniul lor printre cele mai importante personalitati. Problema care se pune e aceasta: am eu dreptul, timp de doi ani, sa privez pe un eminent istoric, literat s.a.m.d. de a avea o carte subventionata, azi, cand e atat de greu sa publici carti, numai pentru ca el imi face onoarea sa fie intr-o comisie a ministerului! Prin extrapolare, pot sa impiedic pe un arhitect excelent sa mai faca restaurari, pentru ca l-am numit in Comisia Nationala a Monumentelor Istorice? Am avut, sa stiti, si eu semnele mele de intrebare si-am recomandat, in genere, acestor comisii - eu n-am participat la sedintele lor - ca in momentul in care se discuta cartea persoanei in cauza, persoana respectiva sa se retraga din sedinta, sa se delibereze in lipsa sa. Este maximum din ceea ce as putea admite. Toate comisiile, si inainte, aveau exact aceeasi structura, cu exact aceleasi avantaje si dezavantaje. Ati observat ca eu, care anul trecut am acceptat sa am doua carti reeditate, de fapt manuale pentru studenti, anul acesta am preferat sa imi privez studentii, ca sa nu mai fie nici un fel de discutie. Dar eu nu sunt membru al comisiei, sunt ministru. N-am insa dreptul sa cer unui eminent carturar ca doi ani sa nu mai fie activ in nici un fel, pentru ca acesta este telul activitatii sale - aparitia cartii. Acesta este punctul meu de vedere. Stiu ca poate fi atacat dar are, cred eu, si elementele sale de bun simt.
Mare parte a oamenilor de cultura cu care am discutat spun nu numai ca moral ar fi ca membrii comisiei care solicita subventii sa se recuze, dar pun in discutie si criteriile de alocare ale acestor fonduri. Exista, de pilda, fonduri destinate cercetarii pentru lucrarile de acest gen, care beneficiaza totusi de finantare de la Ministerul Culturii...
Iertati-ma, va intrerup ca sa nu mergem pe o pista gresita. E adevarat, exista fonduri pentru cercetare, dar acelea sunt la Ministerul Educatiei si Cercetarii. Acelea n-au nimic comun cu Ministerul Culturii. Este real, dar nu sunt in parohia noastra.
De ce o lucrare precum cea despre ceramica a secretarului de stat de la Ministerul Culturii, d-l Ioan Opris, a obtinut o subventie de la comisia de promovare a culturii scrise? I se reproseaza comisiei ca finanteaza reeditari, traduceri din clasici, manuale scolare, lucrari de cercetare, in loc sa promoveze cultura romana scrisa, eventual debutul de carte...
Va voi raspunde imediat: este vorba de fiul secretarului de stat Opris, un tanar cercetator. Obiectivul sau de studiu, ceramica, este un element foarte important al artei culte si al artei populare, deci al civilizatiei si culturii. Astfel de lucrari pot la fel de bine sa fie subventionate de la noi. Iertati-ma, dar asemenea opriri asupra calitatii efemere a unei rude de demnitar sunt putin sub demnitatea celor care le fac. Sa trecem insa peste asta...

Nu poti da unor eventuali mediocri pentru ca au marele avantaj de a fi in viata

Nici unul dintre cei intervievati nu a pus in discutie ca atare calitatea lucrarilor, ci au exprimat o suspiciune vizand functia, criteriul administrativo-politic implicat.
Aceste functii sunt trecatoare, Dumnezeule! Asta ar insemna, fara sa dau nume, ca ar trebui sa reprosez celor dinaintea noastra ca si-au folosit functiile? Daca si-au folosit bine armele pe care le aveau in dotare, trebuie sa le strangem mana, nu-i asa?! Daca un ministru, sa zicem ca avea legaturi cu teatrul si ar fi sprijinit teatrul - n-a fost cazul - i-as fi strans mana. Daca un presedinte de Uniune de pe vremuri, sa zicem din perioada grea - de exemplu Zaharia Stancu - sprijinea scriitorii, nu trebuie, oare, elogiat? Uneori functia este facuta si ca sa sublinieze o calitate a unui om. Nu se intrerupe relatia dintre individ, valoarea si rolul sau social, pentru ca a capatat o functie. Eu sunt impotriva acestor ipocrizii desi, iata, m-am supus in acest an si i-am facut pe studentii mei sa piarda niste lucrari nereeditand niste carti ale mele care sunt foarte cerute. Dar am inteles, fiind ministru, sa fac acest lucru. Nu pot s-o cer unor membri ai unor comisii. Acum revin la cea de-a doua observatie: aici am cu totul alta opinie. Clasicii nostri trebuiesc foarte bine cunoscuti si de aceea am dat banii pe care i-am dat si mi-a facut placere sa fiu aspru "criticat" (cu ghilimelele de rigoare). Am dat multi bani, intr-adevar, pentru asa-zisa colectie Pleiada a Academiei. In momentul in care dai si pentru Sorescu, si pentru Nichita Stanescu, si pentru Eugen Barbu, indiferent de pozitionarile lor in gusturile de astazi, faci un act de cultura. Si mai adaug ceva, doamna, chiar daca acest lucru va fi scandalos: membrii comisiei nu au gasit, probabil, atatea valori in literatura contemporana si atunci nu poti sa le siluiesti vointa sa dea bani unor eventuali mediocri numai pentru ca au marele avantaj a fi in viata.

Revistele care au primit sprijinul nostru ne critica foarte dur

Si-atunci merita mai mult clasicii straini?
Sa nu uitam, doamna, ce-a insemnat intr-un anumit moment pentru cultura acestui popor ceea ce se publica la ESPLA, pe vremea cand era acolo - Dumnezeu sa-l ierte! - Alexandru Balaci. Eram elev, eram student, in anii Б─≤50-Б─≤60, si aveam la dispozitie toata literatura universala. In peisajul actual, in peisajul unei Romanii europene, sa nu dau asemenea lucruri ca sa-i dau poetului X sau Y - care poate fi si un mic veleitar, este acceptabil!... Sunt foarte multi scriitori tineri care au primit subventii, sunt reviste care publica scriitori tineri. Iau exemplul Luceafarului, pentru ca Luceafarul dupa mine este una dintre cele mai remarcabile si echilibrate reviste culturale si literare ale momentului. Ati vazut ca i-am dat un sprijin special si - atentie! - Luceafarul nu este dintre cei care mangaie pe crestet Ministerul Culturii si Cultelor, pentru ca tot s-a vorbit candva de o "politizare"... Luati lista revistelor care au primit sprijinul nostru - si majoritatea sunt reviste care ne critica foarte dur - sunt reviste unde publica oameni tineri, unde publica scriitori romani. Am dat fonduri unor reviste care, indiferent ce-ai facut in Ministerul Culturii, or sa-ti gaseasca pete si in soare. Dar le-am dat, pentru ca este firesc si pentru ca nu facem politica, asa cum cred unii.

Cand Fundatia Romania Mare a cerut bani, m-am gandit la valoare

Un repros care vi s-a adus este prezenta in conducerea Comisiei a academicianului Dan Berindei si a scriitorului D.R. Popescu...
Doamna, sper ca si intr-un caz si in celalalt sunt simple insinuari si atata tot. Pentru mine Dan Berindei reprezinta un istoric important al romanilor. Pentru restul sunt la noi institutii abilitate care pot sa-si spuna cuvantul. Eu, spre deosebire de cei care iubesc foarte mult dosarele de cadre, am fost in viata mea victima dosarelor de cadre si nu voi face din nou un dosar de cadre! Eu, ca istoric roman, am o gena antilegionara puternica. Nu poti sa ierti ceea ce s-a intamplat in toamna lui Б─≤40! Cu toate acestea, l-am cunoscut, l-am pretuit si acuma il publicam pe Radu Gyr. Nu poti confunda planurile. Am fost departe de a fi un admirator al Saptamanii, dar nu pot sa nu spun ca Eugen Barbu a fost un deschizator de drumuri prin Groapa si-atunci s-a acceptat sa se dea, la zece ani de la moartea lui, o subventie. Nu se poate spune ca sunt unul dintre cei care au fost mangaiati mult de Romania Mare, dar cand Fundatia Romania Mare a cerut bani la zece ani de la moartea lui Barbu, nu m-am gandit la politica. M-am gandit strict la valoare. Asta este si cu Dan Berindei. Pentru mine Dan Berindei este unul dintre cei mai importanti istorici romani si ca atare este in fruntea unei comisii unde nu eu l-am ales, ci colegii sai. Dar, evident, am aplaudat aceasta alegere. D.R. Popescu: in vremea cand D.R. Popescu era presedintele Uniunii Scriitorilor mi s-au scos niste texte de la Secolul XX. N-am fost niciodata prieten cu D.R. Popescu, dar nu pot sa uit ca D.R. Popescu este unul din marii scriitori romani! Pentru numele lui Dumnezeu, acest amestec de dosare de cadre, acest amestec de biografie cu opera este absolut detestabil si ar trebui sa inceteze in peisajul nostru cultural!

"Deturnari" in campul culturii

Ce s-a intamplat cu controalele de la Ministerul Culturii? Unul dintre interlocutorii mei mi-a vorbit despre prezenta Curtii de Conturi si fraudele comise de anumite edituri legat de aceste subventii de carte...
Asa este, doamna. Interlocutorul dumneavoastra are perfecta dreptate. Vreau sa va spun ceva: Curtea de Conturi a venit si m-a tras si pe mine la raspundere, desi in lumea culturala ar fi de gandit ca n-ai de-a face cu niste zarzavagii fraudulosi. Din pacate, asa este si ne-am luat si noi niste masuri de precautie pentru a evita pe viitor astfel de situatii. In sensul de a avea niste documente la mana care sa arate ce si cat s-a tiparit, daca este tirajul anuntat s.a.m.d. Vreau sa va spun ca au fost si situatii in care s-a publicat altceva - de catre acelasi autor si aceeasi editura - decat fusese acceptat in comisie. Se intampla. Au fost cateva cazuri in care autori respectabili au anuntat ca sunt siliti sa schimbe titlul, insa era vorba de scriitori foarte bine cunoscuti si cu o moralitate recunoscuta. Evident modificarea a fost acceptata. Dar au fost numai cateva cazuri. Ne-am luat niste masuri, birocratice sa le spun, in acest an, si vom vedea cum functioneaza. Daca nu, si pe noi Curtea de Conturi ne trage la raspundere, solidar cu editurile, ceea ce pana la urma este stanjenitor.

Ati facut publica lista cu cei care au incalcat contractele cu ministerul?
Nu. N-am facut aceasta lista publica anul trecut sperand ca in acest an, prin masurile pe care le luam, sa reusim sa stergem rusinea acelor oameni, pentru ca sunt niste intelectuali, niste colegi ai nostri. Dar, evident, daca se va mai repeta un asemenea caz o sa fiu silit sa-l fac public. Sper insa ca masurile luate - sumele se vor da in avans, gradual pana vom avea certitudinea ca tot ce s-a promis se si face - vor impiedica aparitia unor asemenea "deturnari", care in campul culturii sunt cel putin nepotrivite.

I-ati pus insa sa returneze banii sau ce masuri ati dispus?
Ca sa va spun adevarul adevarat, am decis ca acelora care-au fost in asemenea situatii - si-au fost cateva cazuri - printr-un consens tacit, comisia stiind acest lucru, sa nu le mai accepte anul acesta nici o subventionare de carte.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22