De același autor
Vă mai amintiți cum a arătat sfârșitul anului 2004? Și-atunci, ca și la alegerile de acum două săptămâni, o parte din populația României vedea abisul istoriei căscându-i-se sub picioare. Ne păștea, cu victoria lui Năstase, mexicanizarea României: urma să devenim o țară colonizată de fiarele lăcomiei scăpate de sub orice control.
După primul tur de scrutin, cel de pe 28 noiembrie, Adrian Năstase conducea cu 40%, iar Traian Băsescu, pe locul doi, avea 34%. Pe 12 decembrie, Traian Băsescu a câștigat cu 51, 23%, iar Adrian Năstase a terminat pe locul al doilea cu 48,77%.
Culoarea draperiilor de la Cotroceni
Între cele două tururi, Dana Năstase alegea deja culoarea draperiilor de la Cotroceni, iar garajul viitorului președinte (nu era nici un dubiu: urma să fie premierul de atunci) primea în dotare încă vreo zece mașini de lux. Totul părea să meargă ca uns. Până și durata mandatului prezidențial a fost mărită cu un an: cinci, în loc de patru.
Ca și la alegerile de acum, din 2014, logistica era integral în mâna guvernului, adică a unuia dintre candidați. Nu era loc pentru nici o surpriză. Nu puțini dintre ziariştii care înainte de 2000 erau tare vehemenţi (după 2004 au devenit de-a dreptul sângeroşi), atunci, în „epoca Năstase”, au tăcut mâlc vreme de patru ani, de teama că ziarele lor nu vor mai primi tainul care lua forma banilor de reclame venite de la Ministerul Economiei, al Transporturilor sau al Comunicaţiilor. Ce ingenios! Cu bani de la buget erau mituite ziarele. Ca și acum Ponta (dar mai cu mănuși), Năstase se alegea președinte pe banii noștri.
Era şi epoca ziariştilor bătuţi – a celor câţiva, care-și asumaseră riscul meseriei – şi a altora, din Timişoara, dispăruţi.[1] Mai era epoca în care la una dintre televiziuni rula nu ştiu ce serial italian (Caracatiţa?). Priveai și făceai, frisonat, analogii între tehnicile mafiote de acaparare a instituţiilor statului, descrise în film, şi felul în care se organiza, tentacular, corupţia la noi. Justiția nu se atingea pe atunci de înalții funcționari ai statului, iar PNA-ul, odată înființat, a devenit o instituție pur decorativă, o sperietoare pe care se așezau ciorile. Drumul banilor, care ducea de la bugetul statului la firmele particulare ale politicienilor, ale rudelor lor și ale congregațiilor de amici, fusese bine bătătorit. Pe la sfârșitul lui 2001, fostul premier Radu Vasile, care tocmai predase manuscrisul cărții Cursă pe contrasens, mi-a spus oftând: „Ei, dom᾽le, furam și noi, da᾽ furam ca găinarii! Ăștia fură ca profesioniștii de clasă!” În glasul lui se împleteau în chip straniu regrete, admirație, invidie, poate și un dram de dezaprobare. Era limpede. „Profesioniștii” furaseră țara și se pregăteau acum pentru o domnie lungă și un jaf pe măsură. Marile averi atunci s-au făcut. Aveam aerul unei țări turnate definitiv în betonul corupției. De fapt nu mai eram o țară, eram o pradă.
Iar Adrian Năstase întruchipa modelul despotului oriental, trecut prin strunga istorică a comunismului și drogat de putere. Se apropia de deţinerea unei funcţii supreme într-un stat necopt democratic. Înainte de al doilea tur, se instalase deja, psihologic, deasupra oamenilor, uitând că prin failibilitate istorică şi prin caracterul trecător al trupului, nu era, aşa cum suntem, în fond, cu toții, decât un biet omuleţ. Numai că el, omulețul acesta ceva mai înalt, mai burtos și mai falnic ca ceilalți, ingurgitase o supradoză de putere. Cine-l putea opri?
Și atunci miracolul s-a produs. Un personaj cu privirea șuie și cu o meșă trasă de-a curmezișul capului, care părea mereu binedispus și care râdea zgomotos și legănat, l-a făcut harcea-parcea pe omul nostru, la televizor, într-o seară de iarnă, în fața întregii națiuni. Viclenia greoaie a lui Năstase a rămas încleiată în noroiul trufiei sale, în timp ce Băsescu, înarmat ușor și mânuind perfect săgețile otrăvite ale unui cabotin de geniu, a încheiat partida victorios, plângând de mila poporului român care, iată, trăia drama prezidențialelor trebuind să aleagă între doi foști comuniști…
Ceea ce Băsescu nu mai era demult.
Ce vor spune despre Traian Băsescu istoricii viitorului
Dar ce era el atunci? Ce vor spune despre el istoricii viitorului? Lucruri pe care parte din presa vremii și din opinia publică le-a spus încă din timpul vieții sale. Așadar, ei vor repeta pesemne la nesfârșit – și propozițiile astea vor intra în manuale – că e omul care, după ᾽90, a așezat ferm România pe orbita Vestului; că a activat mecanismele anti-corupție ale justiției, desprinzând actul judecătoresc de influența clasei politice; că a condamnat simbolic comunismul ca „regim politic ilegitim și criminal”, într-un parlament care, huiduindu-l, se autodenunța ca majoritar comunist; că a pus la dispoziția populației arhivele Securității comuniste; că, în timpul crizei economice globale din anii 2008 – 2011, a cerut guvernului, asumându-și răspunderea și consecințele gestului, măsuri de austeritate, vrând să evite falimentul țării într-un al doilea pas; că a făcut asta știind că își va pierde întreg capitalul politic. Istoricii viitorului vor mai spune că parlamentul, pe care unii ziariști îl numeau în epocă „parlamentul borfașilor”, l-a suspendat în două rânduri, încercând să-l înlăture de la cârma țării și să pună astfel capăt raziilor pe care justiția începuse să le facă prin averile și afacerile lor borfășești.
Această descriere este una empiric corectă. Istoricii viitorului nu vor uita să spună că Traian Băsescu nu fusese nici el un înger. De altminteri nu îngerii sunt chemați să curețe grajdurile Istoriei. Vor vorbi, așadar, de „mahalagismul” lui (care, ce straniu!, nu reușise niciodată să-i anuleze demnitatea), de plăcerea de a se lua în gură cu toată lumea, de a provoca și de a răspunde înzecit la orice provocare. Vor vorbi despre voluptatea lui de a da bătălii și de a se lupta mai abitir cu cât era înconjurat de mai mulți dușmani. Avea alura unui învingător și când era pus cu spatele la zid. Vor aminti (în treacăt) și că își trimisese fiica în Parlamentul Europei, fără ca o calitate anume s-o fi recomandat pentru acest rol. În schimb, se vor opri pesemne mai mult, căutând (zadarnic) o explicație plauzibilă (contemporanii nu o găsiseră) pentru opțiunea pe care o avusese, la finalul mandatului său, în alegerile prezidențiale din 2014 ; o explicație, dar alta decât cea simplistă – a unei prea omenești „slăbiciuni” –, incompatibilă cu un om de stat ce dăduse mari bătălii.
O pană strecurată în mașinăria Ticăloșiei
Cam așa cred că vor vorbi istoricii viitorului despre Traian Băsescu. Dacă ar trebui să spun ceva pe cont propriu în privința rolului istoric jucat de acest președinte, aș spune și eu, desigur, toate lucrurile astea. Dar aș adăuga ceva. Aș spune că pe parcursul celor două mandate ale sale, Traian Băsescu a jucat rolul unei pene. Da, cred că ați auzit bine: al unei pene. O pană, aș spune, adusă de apele tulburi ale istoriei noastre și care urma să intre în mașinăria Ticăloșiei și s-o gripeze. Și-acum, ca să ne lămurim la ce fel de „pană” mă gândesc, am să dau un citat:
„Faptul că opera bunului Dumnezeu nu e perfectă este un adevăr banal. Deschide doar fereastra și aruncă o privire asupra lumii pe care a creat-o. Dar că nici opera lui kakόs demiurgόs, a Dumnezeului ticălos, nu e perfectă, asta este într-adevăr surprinzător, asta nu e banal. E practic de necrezut că, din când în când, se poticnește până și mașinăria cosmică a Ticăloșiei. Iar acest defect nu este o greșeală de interpretare statistică, ci manifestarea unei așa-zise mari legi.”[2]
„Așa-zisa mare lege” e cea care ține cumpăna, pe această lume, în lupta dintre Bine și Rău. Mai precis, e cea care face ca Răul să nu cucerească definitiv Pământul. Ea e „marea lege” în virtutea căreia omenirea, apucându-se, asemeni baronului Münchhausen, singură de păr și săltându-se afară, reușește să se tragă din infernul pe care și-l creează și în care se rostogolește periodic. Ce forțe nemaipomenite, invizibile cu ochiul liber și insondabile cu ajutorul sondajelor, se strâng în sufletul misterios al unui popor și care, când totul pare pierdut și încăput pe mâna răufăcătorilor bine organizați – tupeiști, mincinoși, hrăpăreți, jefuitori de speranță și schingiuitori de cuvinte –, răbufnesc într-un val, nebănuit până atunci, al indignării, care mătură tot în calea lui și curăță terenul istoriei, pregătindu-l pentru un alt destin și pentru o altă construcție decât cea proiectată cu minuție în culisele Răului.
Câteva cuvinte despre „miracol”
Această auto-apucare-de-păr-și-extragere-de-sine din toate prăpăstiile Istoriei românii o numesc minune sau miracol. Sondajele sondează în ascuns și-n invizibil și de aici și precaritatea lor. Invizibilul, nedetectabilul și nemăsurabilul – toate accesibile doar ochilor inimii – pregătesc laolaltă terenul miracolului, unde se întâlnesc orgoliul celor disprețuiți, îndârjirea, ura și scârba lor. Miracolul este „lucrul” nemaiașteptat, care se coace în tăcerea nebănuitului. Iar forța lui este de a uni.
Unirea nu se face însă prin sugestie, nu se face prin sloganuri de campanie, nu se face cu afișe lipite pe ziduri și cu lozinci clamate pe străzi. Unirea se produce între oameni care se amușină de departe și care află că simt la fel; oameni care, în virtutea „așa-zisei mari legi”, se întâlnesc vertiginos, deși bâjbâind și pe pipăite. Și care, culmea, se unesc separând. Unirea se produce când apare un pol al Răului care se vede deposedat peste noapte de rolul harismatic al minciunilor sale. Utopia unirii absolute nu se face decât cu biciul și sub cupola unei tiranii. Altminteri, în libertate, unirea se face prin dez-binare și prin alegerea apelor. Adevărul este că alegerile le-am câștigat noi de câte ori ne-am pomenit uniți prin acea extraordinară forță de aglutinare pe care o produce eminența Răului: Ceaușescu, Iliescu, Năstase, Ponta…
În economia acestei alchimii și a acestui început de despărțire a apelor, Băsescu a jucat un rol aparte.
Odată ales, Băsescu s-a confruntat cu o problemă care se numea „România furată”. Și am senzația că, odată cu trecerea timpului și pe măsură ce a urcat treptele puterii, Traian Băsescu a căpătat un grad sporit de răspundere față de funcția sa. Spre deosebire de cei ce alcătuiesc fauna politică a României, lui chiar i-a păsat. Și-a adecvat armele de luptă la tipul de bătălie pe care urma să o dea. A știut să devină înalt când trebuia și să coboare când trebuia, cu voluptate, la mitocănia celor din jur.
Era firesc ca, după perioada de liniște pe care o instituise Iliescu – facem toate porcăriile din lume en douceur, victima jefuită trebuie să tacă, fericită de liniștea care domnește în jur –, țara să explodeze. România lui Băsescu a fost, într-adevăr, o țară care și-a dat poalele peste cap.
Dar nu asta trebuia să se întâmple? Nu trebuia să aflăm ce era sub poalele bine trase în jos ale României lui Iliescu, Năstase și Ponta? România căreia Băsescu i-a dat poalele peste cap a țipat, aparent pudică și ultragiată, din o mie de guri. Cum ar fi putut fi altfel, dacă îți propuneai să scurmi gunoiul, să întorci cu plugul justiției brazda netrebniciilor care, odată răscolite, numai frumos nu puteau să miroase? Mirosea tare urât sub poalele ridicate ale României post-comuniste. Ce viermuială, ce șerpăraie, ce faună colcăitoare crescută la întuneric și deranjată deodată de pala de lumină căzută peste ea! Era într-adevăr nevoie de-un comandant de navă care, atunci când îl întrebai de primul drum pe care-l făcea odată ajuns într-un port, să răspundă însoțind cuvintele cu hăhăitul lui inconfundabil: „Primul drum? La bibliotecă!”. Era nevoie de cineva care să tragă cu un gest hotărât vălul de pe „biblioteca” PSD-ului, lăsând să apară în fața întregii lumi teribilul bordel al României tranziției.
Adevărul e că primul drum al lui Băsescu ajuns președinte al României a fost în bordelul politicii românești. Într-un fel, și-a mutat biroul de lucru acolo. Și este oare atât de greu de înțeles că omului care i-a deranjat și i-a stârnit pe cei care prestau înăuntrul onorabilei instituții i s-a răspuns cu o ură-cult? Ne place sau nu, gestul acesta al înlăturării vălului, pe care-l presupune emergența adevărului, Băsescu este cel care l-a făcut. Tot restul, toate vorbele de clacă strânse în jurul lui de-a lungul celor zece ani sunt superflue, sunt fasoane ale frustraților care vorbeau și vituperau în timp ce el făcea.
Și voi merge atât de departe, încât voi spune că pana strecurată mortal de Băsescu în mașinăria autohtonă a Ticăloșiei a funcționat, urmând modelul odată creat, și în momentul în care, cu prilejul ultimelor alegeri, el se pregătea să iasă pe poarta Istoriei. Scenariul gripării mașinăriei Ticăloșiei a fost cel pe care-l inaugurase la sfârșitul lui 2004. N-avea importanță că, de astă dată, în locul lui Năstase, apăruse fiul Ponta. Mecanismul miracolului a funcționat asemănător. Într-un fel, pe terenul astfel pregătit – pe câmpul de luptă pe care-l lăsase în urma lui – au fost câștigate acum alegerile prezidențiale.
Scriind toate acestea, mă lasă rece de pe acum huiduielile unei părți dintre contemporanii mei. Le pun dinainte în paranteză sau mi le asum, știind că peste câteva decenii, când nici eu și nici huiduitorii nu vom mai fi, ele vor fi fost deja absorbite în praful timpului.
_____________________
[1] Vezi Mălin Bot, Ziariști amemințați, ziariști bătuți, Humanitas, București, 2004.
[2] Imre Tόth, Sunt lucruri care nu se fac. Și care totuși se fac, Humanitas, București, 2014, p. 209
Articol publicat de contributors.ro
Comentarii 78
iulian - 01-31-2015
Idolatrie fata de un individ primitiv,pe care justitia viitorului,la deschiderea arhivelor,il va dovedi ca mafiot.
Răspundealexandra popescu - 12-14-2014
Subcriu in totalitate la cele scrise de Mihaela;excelent editorialul d-lui Liiceanu.Epoca Basescu va ramine in istorie pentru numeroasele actiuni curajoase ale presedintelui Basescu deja enuntate si cunoscute. Probabil ca atunci cind nivelul educational la scara nationala va creste cit de cit, vom reusi sa cultivam dialogul , sa reevaluam atitudini !!!....si sa dispara limbajul incalificabil al unor asa zise "postari"
Răspundemarinescu ileana - 12-11-2014
BUUNNN ! Corect .Bine ca s-a trezit cineva sa spuna lucrurilor pe nume. Vom asista cat de curand la regretele dupa Basescu.Si e normal.Sa mai zica cineva ca natia noastra n-are noroc...! Felicitari Dlui Liiceanu, si sper sa fie si pe viitor tot atat de atent la ce ni se intampla.Sper din tot sufletul ca natia sa fi invatat ceva;aceste alegeri au fost ca o hartie de turnesol
RăspundeProf. WALTER, Sorbona II - 12-09-2014
Va rog sa ma iertati, dlor intelectuali din cea mai corupta tara europeana, ca mi-am pierdut timpul cu dvs. Sa va fie tarana usoara!
RăspundeD.Irimies - 12-08-2014
Sunta alaturi de Dana in comentariul ei: "adevarat, asa este. Respect pentru presedintele Basescu". Desigur, voi urmari si evolutia noului presedinte, sper sa nu dezamageasca.
RăspundeFibonacci - 12-08-2014
D-le Liviu din Timisoara, va pierdeti timpul in zadar si politetea pe nioste asini. Cautati si vedeti si D-voastra pe net daca exista vreun Irga Vasile (musai ca acesta este numele, de vreme ce "Prof.WALTER, Sorbona II " ii stie CV atat de bine. Eu nu am gasit nimic! Si ma tem ca si "Prof. WALTER" (musai cu majuscule!) este tot cam pe atat de real ! P.S. L-am vazut pe gunoiul de Ciuvica la haznaua 3 vorbind cu un grobianism incalificabil despre Domnul Liiceanu. Asa ca nu as exclude ca acel pitecantrop sa fie si "specialistul in emergenta sud-este europeana" si "Prof. WALTER, Sorbona II" !
RăspundeMihaela - 12-07-2014
Felicitari dle Liiceanu pentru acest excelent editorial! Multumiri si respect dlui Traian Basescu! Cred si eu ca istoria va fi dreapta cu Presedintele Basescu.
RăspundeProf. WALTER - 12-07-2014
Stimate dle Liviu Mihaies din Timisoara, educatia se adapteaza la interesele educatorului. Diferentele dintre realitate si fictionalul preponderent scad. Si atunci, se inventeaza un dusman atipic, provocator de situatie apocaliptica. Dintotdeauna, libertatea comuna a fost mai putin pretuită decat securitatea personala. Deflorarea cetateneasca trebuie liber consimtita, ca o emancipare, adesea. Restrictiile ne remodeleaza aspiratiile. Comportamentul nostru, fiind previzibil, poate fi usor modelabil. Si mai rau, suporta orice poluare.
Răspundecristian - 12-06-2014
Pentru a ne lua soarta in proriile maini cred ca ne mai trebuie multe vieti de acum inainte. Multumesc, Gabi
Răspundediferit - 12-06-2014
Stimate domnule Liviu din Timisoara; Foarte bine spus ! Omul este perfect asa ca-si merita elogiile !
RăspundeCami - 12-06-2014
Lasa-l , sa vada toata lumea zbaterea Jivinei ! Asa reactioneaza Fiara cind este exorcizata !
RăspundeLiviu din Timisoara - 12-06-2014
Stimate domnule Profesor Walter, Sorbona II ... in Romania capitalismul cel mai gras este pe spatele bugetului , contra spagi de milioane de euro. Spuneti-i si lui Irga Vasile, absolventul " of Harvard " ca Basescu are marele merit de a fi promovat Justitia. Nu se pot face toate odata ... Ghinionul banditilor alora ca Basescu nu poate fi dus de nas ... cunoaste detaliile. Cat despre Liiceanu, este tot atat de aservit puterii cat sunt si marea majoritate dintre votantii lui Iohannis, care si-au dat seama de impostura unui adevarat " regim Ponta " ... Stiati ca astia voisera sa faca din Curtea Constitutionala a Romaniei o institutie de fatada ? De batjocura votului din strainatate trebuie sa fi auzit, da ? Ei bine, Liiceanu este unul dintre cei care l-au demascat mereu pe Ponta si ceea ce inseamna el...atata tot. Poate ca stiti cati politicieni aparati pana mai ieri de Parlament , in fata justitiei ...acum sunt in anchete. Si-atunci ? Numai bine, stimate domnule profesor WALTER ...
RăspundeElena C - 12-06-2014
Domnule Fibonacci, nu decelez cu acuratete ce vreti sa spuneti cu aceste versuri culturale, ce va pot asigura insa ca nu e vorba de mine ci de o admiratoare a mea si ca dreapta are nevoie de oameni ca dvoastra, nu de gaozari care nu sunt in stare sa aprecieze literatura medaliatilor Presedintelui Meu. Sa traiesc bine si dvoastra la fel daca e posibil!
RăspundeVasile Irga - 12-05-2014
Dacă Gabriel admira coborarea prezidentiala in bordelul politicii romanesti, de ce nu ar admite si replica acestei „onorabile institutii†(conf. G.L.). Nu am facut decat sa amplific aceasta replica in valenta ei pozitiva, bordeliana! Asa-i cand gandesti cu un singur rinichi, Gabriel!
RăspundeCutzi - 12-05-2014
Subscriu
RăspundeCutzi - 12-05-2014
Multumesc domnule Liiceanu
RăspundeProf. WALTER, Sorbona II - 12-05-2014
Vasile Irga este absolvent of Harvard University in Boston, Massachusetts, United States, expert in emergenta sud-est europeana, afiliat guvernantzei capitoliene - pentru cine nu-l cunoaste inca, poate parea doar un disperat fara rezerve in fata situatiei dezastruoase, datorata asa-zisei intelectualitatzi aservite puterii.
RăspundeElena C - 12-05-2014
La Multi Ani doamna Luana, sa traiti bine daca e posibil si sa stiti ca-mi pare sincer rau ptr aceasta neincredere care va macina increderea. Desi nu este vorba de mine, ci de o admiratoare a mea, va rog sa va relaxati, aici suntem la prestigiosa revista civila 22, intre intelectuali medaliati de Presedintele meu. Nu e de ras, ci de stat solemn cu mana la buza, la tampla sau chiar la obraz si cu capul usor inclinat la aproximativ 15 grade, pe sistem statuar. Inca o data la multi ani si sa n-aveti nevoie de cardul de sanatate!
RăspundeVicentio B. - 12-05-2014
REVISTA 22 – Online a publicat la 13. 11. 2014 informatia referitoare la declaratile celui numit , inca , Premierul , care , ca invitat permanent al mediul viciat /imoral, in care el se simte extrem de relaxat/ puternic, , la Antena 3, cu entuziamul , spontaneitatea , aroganta , ignoranta, devenite proverbiale , a declarat (citez ): > Eu sunt pregatit din prima zi, 21 decembrie, sa fiu presedintele Romaniei si al romanilor si sa-mi fac datoria ; Daca voi face vreodata 10 la suta din ce a facut Traian Basescu, va rog sa ma demiteti si sa ma trimiteti acasa < , text la care eu am facut comentariul (citez) : > Deoarece Ponta , intrebat precis de Presedintele Basescu, cum se poate sustine bugetar reducerea CAS fata de obligatiile curente , inclusiv MTO , a raspuns tot cu o intrebare > poftiti ? < evident tocmai pentru a castiga ceva timp de reflectare , insa cu figura unui chelner , care nu primise bacsis de la consumator si nu intelesese dece, de unde stie , el Ponta , ce valoare corespunde cotei de 10 % din ce a facut Traian Basescu, pentru ca mai intai trebuie sa stie /sa stabileasca precis ce inseamna / in ce consta 100 % . Afirmatia lui Ponta este 100 % IMPOSTURA / POTLOGARIE de PLAGIATOR ! Pentru acest furt intelectual comis de Ponta, trebuia demult trimis acasa , adica inainte de a fi numit Prim - Ministru ! Chiar si afirmatia > Daca voi face vreodata 10 la suta din ce a facut Traian Basescu, va rog sa ma demiteti si sa ma trimiteti acasa ! > este o MINCIUNA GROSOLANA , deoarece Conform dispozitiilor Constitutionale, Presedintele NU se demite ci se poate SUSPENDA numai cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor din Pralament ! Ori o asmnea posibilitatea este exclusa, tocmai pentru cunoscuta cauza si anume ca, cei mai multi penali sunt la PSD, ocrotiti delictual de Ponta, adica functioneaza numai sistemul > manus manum lavat > !
RăspundeLUANA - 12-05-2014
Nici macar glume bune nu stii sa faci! Da` daca tu razi in fata oglinzii...e bine si asa! Sanatate multa iti doresc! Si...La multi ani!
Răspundeing ALEX - 12-05-2014
asa, dana, bravo, respecta Sindromul Stockholm!
Răspundedana - 12-05-2014
Adevarat, asa e. Respect pentru presedintele Basescu
RăspundeMIHAI 2 - 12-05-2014
Cu vorbele poti face orice. ******* Poti spune de exemplu ca in toamna iarna lui 2004 Basescu NU MAI ERA COMUNIST DEMULT. Spre deosebire probabil de PONTA care nu a fost nici o zi membru - coleg de PCR cu domnii Liiceanu si Plesu, DAR TOT COMUNIST RAMANE - cel putin asa transmit neuronii cu leduri ai lui Facebook. *********Sau poti sugera ca prelungirea mandatului prezidential de la 4 ani la 5 ani a fost instituita in 2004 intre cele doua tururi. ******* Poti sa scuzi badarania violenta - corect numita si MAHALAGISM - a lui Basescu spuand ca este o ADECVARE la mediul social politic putred care trebuia asanat. Eventual dai si un impuls personal intru extindere a respectivului mahalagism aducand gratuit vorba si de nevasta care alegea draperii.***** Un citat bine ales poate ajuta si el - ca oricum nu o sa se mai oboseasca cineva vreodata sa citeasca ce scria cu adevarat Radu Vasile in CURSA PE CONTRASENS , opera altei personalitati deraiate care a ramas celebra exclusiv prin scena agatarii de usa de la Palatul Victoria cand venise inlocuitorul lui , Mugur Isarescu.******* Sa speram ca dl Iohannis NU SE VA ADECVA tot in maniera marlaneasca. Si nici NU SE VA LASA ADECVAT pentru a ajunge marionaeta marionetelor lui Basescu.
Răspundeinteleptu - 12-05-2014
vasile , cum te-ai ratacit pe-aici ?....sau ca sa intelegi : mars in p mati inapoi la haznale !...ca din cauza hahalerelor ca tine am ajuns aici !
RăspundeLucian Rares - 12-05-2014
Oameni ca vasile irga nu au ce cauta aici. Este prea supus instinctelor primare. Asemenea derbedei cu un asemenea limbaj nu au ce cauta in spatiul public. De ce l-ati publicat, Revista 22? Pentru culoare?
RăspundeLucian Rares - 12-05-2014
Oameni ca vasile irga nu au ce cauta aici. Este prea supus instinctelor primare. Asemenea derbedei cu un asemenea limbaj nu au ce cauta in spatiul public. De ce l-ati publicat, Revista 22? Pentru culoare?
RăspundeMircea Milescu - 12-05-2014
Adevart si superb expus. Numai Liiceanu poate asa ceve.
RăspundeElena C - 12-04-2014
Doamna Luana, comentariul dvoastra mi-a mers la suflet. Va rog sa treceti maine dimineata pe la birou la Alin. Si repet ca sa fie absolut clar, deci nu este vorba de mine ci de o admiratoare a mea.
Răspundeminimora - 12-04-2014
Afirmatia dlui profesor ,,Sa aleaga intre doi comuniști ..... Ceea ce Basescu nu mai era de mult.,, se încheie ata de brusc pentru ca nici dlui nu crede in mod real aceasta. Un exercitiu de admiratie nu poate avea niciodata ca baza un exercitiu de reabilitare. Sa CREDEM in ceea ce spune dl profesor. Mi-e teama totusi ca succesul mahalagismului sa nu creeze adepți serioși.
Răspundevasile irga - 12-04-2014
nenorocitule, nu mai manca atata cacat, javra, intelectualul pulii, lua-te-ar dracu' de nemernic! nu vezi in ce mizerie e tzara, dementule! revista 22 - un gunoi!
RăspundeLucian Rares - 12-04-2014
In pofida unor greseli inerente totusi, domnul Basescu ramane cel mai credibil presedinte al tarii noastre pentru partenerii occidentali, cu mult deasupra celorlalti presedinti pe care i-am avut!
RăspundeIocan - 12-04-2014
Ca Traian Basescu are niste merite incontestabile o stim toti cei care au un pic de tinere de minte si nivelul minim de educatie a celor 7 ani de-acasa. Cei care folosesc greselile lui Traian Basescu in ideea subminarii a tot ce a realizat fostul presedinte vor fi daca nu uitati cel putin ignorati de istorie. Ce insa nu inteleg cei care se bucura de plecarea lui este faptul ca Traian Basescu a trebuit timp de aproape 9 din 10 ani sa se dea cu Dracu pana a trecut puntea, lucrand din interiorul "sistemului ticalosit" ca un agent sub acoperire. Inteligenta si tenacitatea dar mai ales bagajul considerabil de cunopstinte si experiente acumulate in perioada cat a fost presedinte il desemneaza in continuare ca un dusman redutabil al celor cu care s-a luptat pana acum,...presimt ca ne asteapta inca multe surprize mai ales ca dupa plecarea de la Cotroceni va scapa de limitarile (de exprimare si atitudine) impuse de calitatea functiei de Presedinte!
Răspundedeceniul basescu - 12-04-2014
Acesti zece ani or sa se numeasca deceniul Basescu in cartile de istorie. Este deceniul in care majoritatea dintre noi ne-am dat seama de alte natii traiesc decent si noi abia suflam, este deceniul in care am vazut ca dorinta unui singur om de a schimba ceva, a doborat mii de gunoaie umane adunate in grupari numite partide, trusturi media si alte camarile care s-au infruptat din banii cu care am fi putut si noi sa stam cu fruntea sus intre tarile europene.Cat o sa mai am de trait, o sa-mi aduc aminte cu placere de acesti zece ani in care un singur om, si-l citez pe autor"cu prvirea suie,cu mesa trasa de-a curmezisul" a purtat atatea batalii cu un intreg sistem si nu l-au putut ingenunchia nici pesedistii, penelistii, conservatorii lui voiculescu mai ales... P.S. imi pare rau ca n-am remarcat personajul Basescu numai de vreo trei-patru ani incoace, nefiind ahtiat dupa politica!
RăspundeFibonacci - 12-04-2014
Pentru forumistii ' Elena C.', 'mircea', 'fabrice anselmo' s.a. (nu multi, din fericire) : "Magarul si privighetoarea" de Alecu Donnici, ....../ Si au racnit asa: “Tu versuri ai placute,?/ Dar cand ai asculta/ Cucosul de la noi, mai bine ai canta.â€/ Acestea auzind in suflet s-au jignit/ Acea privighetoare/Si de atunci au contenit/ Pentru magari a sa cantare./ Dumnezeu sa ne fereasca/De judecata magareasca."
RăspundeDorin M. - 12-04-2014
Clar! Traian Basescu e cel mai mare presedinte postdecembrist. Locul doi, medalia de argint nu se acorda, ramane vacant. Locul 3, medalia de bronz: presedintele Emil Constantinescu pentru ca a puz bazele intarii in NATO si UE in 1999, in timpul conflictului din Yugoslavia, prin atitudinea ferma pro-occidentala. Iar Ion Iliescu a fost un presedinte infractor si un politician malefic. Concureaza la alta categorie, la competitia "Infractorului Suprem"-postdecembrist (violenta politica a mineriadele prin care si-a consolidat puterea in dauna opozitiei, omul mortilor din dec. `89, artizanul politic al proiectului de tratat cu URSS din aprilie `91 (!!!), closca zambitoare si protectionista a coruptiei inaugurale, un fost mare, urias, activist comunist, fost agent KGB, decidentul politic care a secretizat dosarele trecutului comunist din Romania, in fine, creatorul "democratiei originale", adica al democratiei mimetice prin care Romania a fost vaduvita de justitie si stat de drept pana acum)
Răspunderevista22fil - 12-04-2014
Traian Basescu versus 'ignorantii' din UE! Cand Traian Basescu a prevenit UE ca South Sream - politica ruseasca - nu se va realiza, si a sustinut vehement Nabuco, UE a luat decizii contrare acestei convingeri a presedintelui Romaniei, l-a ignorat! Intr-un fel, prin aceasta pozitie (pro-South Stream, anti- Nabuco!), UE s-a alaturat propagandei facute atunci de felixistii-antenisti - scelerati, haidamaci de Dambovita, defaimatori ai orice le mirosea a Basescu. Ar fi cazul ca 'ignorantii' din UE, sa ii ceara scuze lui Traian Basescu, sa isi recunoasca gresala grava comisa de ei atunci.
RăspundeLiviu din Timisoara - 12-04-2014
Recentul inverviu al lui Vantu Sorin Ovidiu va da perfecta dreptate. La fel si lui Basescu.E de sperat ca Iohannis sa fi inteles de ce nu l-a vrut atunci Base si, mai mult , a inteles in ce filiera ar fi urmat sa intre, daca facea jocurile defunctului USL ... Poate ca acum va sti mai bine ce-i de facut el si alegatorii viitorului Parlament.
RăspundeLUANA - 12-04-2014
Elena C...Sper ca ,,istoricii viitorului" sa nu faca parte din categoria celor ca tine. Ar fi trist si...stii de ce? Istoria unei tari inseamna si viitorul ei.Partea frumoasa (?!) a lucrurilor este aceea ca,pana si cei ca tine,recunosc (in sinea lor) ca cele scrise de domnul Liiceanu corespund REALITATII. Ca,vrei...nu vrei...TRAIAN BASESCU este UNIC si...IREPETABIL.Ca asa zisul lui ,,grobianism" nu a fost niciodata la ,,inaltimea" MITOCANIEI si MINCIUNII celor care-l acuza de asa ceva. Ca a fost printre putinii,daca nu cumva SINGURUL,peste care s-au aruncat tone de dejectii din partea adeversarilor politici si nu numai. Asupra lui si a FAMILIEI sale. A mers mai departe si NU pentru ca NU l-a DURUT sau a fost ,,nesimtitor" ci pentru ca misia lui de Presedinte-marinar era sa aduca ,,nava la cheu". A reusit,cu toate zvarcolirile ciuvicilor si ciutacilor trimisi la inaintare sa distruga tot ce mai era de distrus.Pentru toate astea si pentru multe altele...RESPECT,TRAIAN BASESCU! Respect,DOMNULE GABRIEL LIICEANU!
Răspunden italy - 12-04-2014
De la ce ar putea veni C -ul ?...
Răspundemircea - 12-04-2014
In epistola, articolul sau poate eseul d-lui Liiceanu n-am citit nimic de Nuti. Este stiut rolul estraordinar jucat de ea in combaterea coruptiei. I-a dat eject coruptului sot de nu s-a vazut(aaaa, i-a ramas un maruntis de cateva milioane de euroi pe care vrea sa-i doneze lucratoarelor de pe centura). Domnul L. chiar nu stie sau ne considera ca de obicei prosti?
RăspundeElena C - 12-04-2014
In primul rand ca aceasta postare nu este scrisa de mine ci de o admiratoare a mea si in al doilea rand ca ii multumesc dlui Liiceanu ptr caldele aprecieri si am vorbit cu Cocos, imediat ce iese din bulau va va recunoaste cu ceva deosebit, doar sa treceti pe la birou la el, daca nu e in persoana va fi Alin. Sa luati ceva si ptr dl Plesu ca e baiat bun si dansul.
RăspundeGrigore - 12-03-2014
Si totusi Dl.Liiceanu are dreptate.
RăspundeGheorghe Popescu - 12-03-2014
Foarte frumos scris, ca de obicei. Un gest frumos, care nu se prea obisnuieste in Romania, sa incerci sa vezi ce a fost bun in activitatea cuiva care pleaca. Tara cozilor de topor n-are timp de asa ceva. Pacat ca n-ati vrut sa dezvoltati explicatia plauzibila pentru optiunea presedintelui de la final de mandat. Dar, nu despre asta era vorba si, daca ati fi facut-o, poate ca articolul n-ar mai fi aparut. Presa democrata n-arte timp de ode (pentru cei care pleaca. Doar pentru cei care vin. Se cheama pupat in fund). Intrebarea mea e daca Basescu a fost intr-adevar victorios, daca lasa in urma o Romanie mai putin corupta. Daca a invins definitiv caracatita. Eu sint mai pesimist din fire. Cred ca sistemul a devenit mai perfid, ca stie sa se ascunda mai bine. Cum altfel explicati revenirea in forta a PNL in prim planul politicii, cind au fost partasi cu cel care a pierdut ieri? Ginditi-va cit de euforici au fost romanii in 89, si ce le-a adus Iliescu. Romanii au rabufniri de revolta. Cam odata la 25 de ani. Intre cicluri se retrag in carapace. E la latitudinea conducatorilor sa fie cinstiti, populatia nu intervine constant sa ii controleze. Iar puterea e un drog foarte scirbos, ameteste pe oricine are acces la ea. In fine, sa speram ca Johannis e intr-adevar neamt (ca individ care a trait in Germania pentru citiva ani, n-ar trebui sa spun asta, au si nemtii neajunsurile lor. E bine totusi sa crezi in ceva pe pamintul asta, nu?). Si sa stiti, replica lui Radu Vasile se potriveste fiecarui roman. Din pacate. Toti ne uitam cu regrete, admiratie, invidie si DOAR un dram de dezaprobare catre cei puternici, chiar daca corupti. Asta e marea problema a Romaniei. Sper ca istoria sa recunoasca meritele presedintelui la sfirsit de mandat (doar sa nu se ia dupa media democrata). Merita recunostinta. Nu uitati insa: Dumnezeu iti da, dar nu-ti baga si-n traista. Asta trebuie sa o faca fiecare dintre noi. Domnule Liiceanu, felicitari (Sper sa nu va ocarasca Plesu , ca pe Tismaneanu. Ca l-ati pretuit pe Basescu, si nu pe Johannis). Pentru vuvuzele: Luati o pauza de o zi. Nu trebuie sa demonstrati de fiecare data cit sinteti de nesimtiti. Va cunoastem bine, nu mai socati pe nimeni. Ca doar Romania e tara cozilor de topor!
Răspundeflorian - 12-03-2014
Felicitări. Mulțumim pentru luciditatea și acuratețea articolelor scrise. Țara are nevoie de mai mulți oameni ca dumneavoastră. Toată stima și tot respectul meu.
Răspunderevista22fil - 12-03-2014
'Bobocul' si 'absolventul'! In comentarii anterioare, eu l-am numit pe Werner 'boboc', admis cu nota 9+ in universitatea 'Presedintia', pentru lucrarea : 'Promisiuni (perspective) privind...'. Pe Traian Basescu l-am numit absolvent, cu nota 8+, al acestei universitati, lucrarea lui de absolvire fiind intitulata : 'Rezultate (realizari) privind...'. Bobocul nu stie ce nu stie despre ce va avea de facut. Intr-o prima etapa, va trebui sa isi intocmeasca o lista a 'necunoscutelor', urmand ca apoi, sa ia fiecare 'necunoscuta', pe rand, nemteste, si sa o transforme in 'cunoscuta'. Treaba extrem de dificila! Bobocul are fata neteda, de optimist, de entuziast. Absolventul, un pic acrit, are fata brazdata in bataliile dure (dusmani puternici!), batalii din care a castigat numai o parte (o parte mare zic fanii lui, un zero barat zic dusmanii). El, absolventul are convingerea ca i-a lasat ceva util bobocului, pe care acesta sa ridice o constructia nemteasca monumentala, trainica. Absolventul il priveste parinteste pe boboc, gandind : 'Ce stii tu, bobocule, din cate te asteapta?
Răspunderevista22fil - 12-03-2014
Obsedantul Traian Basescu! Basescu, cu bune si cu rele! Ca sa ajunga justitia in faza performantelor actuale, 'incredibile' pentru romani, a fost necesar ca tara sa fi trecut si prin etapa 'Basescu-jucatorul', sa fi fost zdruncinata de cerbicia acestuia (cu toate relele care nu prea iarta niciun politician de-al nostru si pe niciunul dintre noi). Este necesar si util, pentru tara, sa nu mai fim atat de dezbinati (politicienii si societatea civila), sa punem cap-la-cap realizarile bune ale fiecaruia, sa nu distrugem azi ce au facut predecesorii, sa convenim asupra unor programe pe termen lung, in toate domeniile importante. Am vrut sau nu, multi dintre noi am ramas marcati de propaganda anti-Basescu, organizata magistral de marele borfas Felix-securistul, in special prin Antena 3. Chiar nu a facut nimic bun, esential, pentru tara, Traian Basescu, nu a impins-o cu nimic pe un drum sanatos? Nu ar fi reusit el mai mult, cu reformele pe care le-a demarat (justitie, educatie, sanatate, etc.) daca nu ar fi fost blocat de catre parlamentarii PSD-PC-PNL? Nu a reusit el sa stabilizeze financiar tara, dupa 2008, in plina criza (practic, a tuturor tarilor), prin masurile extrem de dure, care au afectat in special categoria de populatie aflata la limita subzistentei, masura care a provocat scadera brusca a simpatiei de care se bucurase inainte? O masura cvasi-identica luase renumitul finantist Blajerowic in Polonia, in primii ani de dupa '89, masura care a salvat financiar Polonia , a stabilizat-o financiar si a pus-o, prin aceasta, pe drumul de succes pe care a continuat neintrerupt, laudat de toate tarile (polonezii nu sunt atat de dezbinati pe cat sunt romanii, au fost 'forjati' mai putin de catre comunisti). Si Blajerowic i-a nemultumit pe cei aflati la limita subzistentei si lui i-a scazut drastitic simpatia populara, din cauza acelei masuri. Noi, romanii, 'vrem o tara ca afara' (ca in Polonia) dar vrem sa ne-o dea cadou altii, gata facuta, sa nu trecem prin chinul (re)facerii acesteia. Polonezii nu au avut un Iliescu, un Felix, nomenclaturistii si securistii lor au fost mai putin napraznici, mai putin lacomi de bogatie si de putere, mai putin farisei, iporiti si populisti, mai putin distrugatori ai tarii (industrie, agriculura, etc.). Ca atare, sa incercam, cat de cat, sa nu-i anihilam, propagandistic, toate meritele lui Traian Basescu, evitand, totusi, repetarea greselilor pe care le-a facut el (in orice bine, exista si un rau!). Il vor intelege si ierta, macar putin, romanii? Daca nu ar fi taiat brusc salariile, ci ar fi aplicat o terapie 'peltea', de reducere cu cate 5%/an, ar fi fost stabilizata tara? Daca ar fi transformat PDL intr-un partid socialist (neo-comunist), un fel de PSD2, care ar fi marit salariile si pensiile indatorad tara, tarand-o intr-o prapastie fara iesire, poporul l-ar fi iubit! Poporul nu vrea nici sa auda de baliverne din astea - justitie, stat de drept, economie de piata, investitii-, el este interesat strict de 'paine
Răspundesaint germain - 12-03-2014
Se apropie ziua cand "bilanturile" vor navali pe sticla si pe bloguri. Isi va fi consemnat probabil si Basescu ultimul cuvant in calitate de presedinte. Poate si ceva interviuri sa dea. Instalarea lui Iohannis poate va fi poate putin eclipsata de canonadele din media si de cele ale artificiilor simpatizantilor. Poate vom evita razboiul civil in acele cateva zile. Razboiul dintre adevar si minciuna, un mic si cochet, neaos, mandru armageddon romanesc. Cu toata recuzita, fara trucaje, fara alti figuranti decat autoritatile. Trebuie ca totusi minciuna sa moara anul asta, orice-ar fi, daca nu moare inseamna ca adevarul ramane mai departe prizonier, ca moare speranta. Vad ca Narcisa Iorga nu primeste OK de la inca parlamentul penal care se lauda ca ne inca reprezinta legal si ne inca randuieste soarta. E nereprezentativ si ilegitim, reprezinta penalii, da numai legi pentru eliberarea colegilor borfasi. S-a compromis. N-ar trebui sa lasam parlamentul asta sa compromita iar CNA-ul si pe urmatorii ani. O sa avem aceleasi televiziuni, aceleasi campanii electorale. "Mandre ca e" si "care uneste". Daca NI nu ajunge in CNA, de vorba buna, conform algoritmului ala politic (?) incorect cred ca trebuie sa-i dam afara din parlament, oricum urmeaza alegeri anticipate. Sa nu uite Basescu in propriul "bilant" sa lase in urma clare, explicitate tihnit sentimentele si resentimentele de pe urma, actuale, fata de institutii, partide si oameni cu care au existat sau au fost doar presupuse conflicte sau controverse, cu actiuni si decizii ale sale, contestate, regretele, greselile recunoscute. Cativa colaboratori. E bun textul asta ceva mai timpuriu, venind de la un reper intelectual al societatii, aduce un prim punct de vedere avizat, o referinta, sper, propune un anume ton potopului de bilanturi ce va cadea. E si o declaratie de credinta in valori pe proprie raspundere. Iata si APora a promovat textul, calcandu-si putin pe inima, sa vedem daca va gasi un ton ceva mai milos, pentru propriul bilant al lui Basescu. Lupea a luat-o inainte cu burlacii invitati, "deconstruindu-l" (?, nu exista, a vrut "demolandu-l") cu deosebita gratie, echidistanta si obiectivitate, a statuat din introducere cum ca "Basescu isi incheie mandatele si nu in plina glorie" hohoho. Si, completez, grobian, chel, sentimental dar deloc romantic, in concluzie indezirabil si neeligibil. Si sa nu uitam, Basescu coboara formal o treapta, dar ramane pe scena. In ring, mai precis. Ramane, incontestabil, caracterul politic lider, buldozerul deschizator de drum, afara din jungla si din preistorie, spre civilizatie. Restul sa avem macar intelepciunea si forta sa pastram ce a lasat el.
Răspunderevista22fil - 12-03-2014
Romania a avut si inca mai are are nevoie de o restructurare generala, din radacini, pe toate planurile. Acesta este 'unicul' punct din programul lui Traian Basescu, aceasta a fost si mai este este dorinta lui fierbinte, acesta este crezul lui. Traian Basescu este un lider inascut! Si-a descoperit acest dar natural conducand vapoare, in conditii extrem de aspre. In pustietatea oceanelor si-a descoperit si si-a calit curajul, a invatat sa duca lucrurile pana la capat, cu tenacitate, cu incredere in el si in echipa pe care o conducea. Traian Basescu nu a vorbit despre spiritul de echipa. El a trait acest spirit in conditii-limita. Pe ocean, in mijlocul si in fruntea echipajului, nu se poate trai in minciuna. Acolo, acuitatea perceptiei fiecaruia este maxima, toti se observa si se cunosc profund, nimeni nu poate sa se ascunda de ceilalti. Totul este la vedere. Fiecare le este celorlalti o carte deschisa. Acolo, speranta fiecaruia de supravietuire este in mana celorlati! Acolo, daruirea este totala, interventia este rapida si eficienta! Acolo se invata 'sa taci si sa faci'. Acolo se practica 'labor improbus omnia vincit'!. Acolo invinge bunul simt, stiinta de a le da si altora din curajul tau, din increderea in invingerea oricaror greutati.! Acolo inving cei ce au umor si il transfera si echipajului! Acolo sunt puternici cei ce au imensa sansa de a-si pastra toata viata un suflet de copil! Traian Basescu are un suflet de copil, are sensibilitatea si buna dispozitie (mereu la vedere) a unui suflet de copil! Traian Basescu nu detine, nu practica "arta diplomatiei" care, de cele mai multe ori, instaleaza neincrederea intre oameni, intre colectivitati, intre parteneri, lasa prea liber drumul vorbelor si il bareaza pe cel al faptelor, cultiva smecheria cu staif, victoria asupra demnitatii! Traian Basescu nu are darul diplomatiei vorbelor fara sir, goale, searbade, deprinsa in scolile in care se studiaza tratate machiavelice, ca baza de educatie a unor diplomati!
RăspundeFibonacci - 12-03-2014
Excelent portretul, excelent momentul, excelent autorul ! Multumiri si respect Domnului Gabriel Liiceanu ! Si multumiri si respect Presedintelui Traian Basescu ca fost asa ! Dar am si o mica completare (care s-ar putea sa vina chiar din partea autorului intr-o parte a II-a sau a III-a ...a portretului). Este vorba de politica externa. Mi-a inspirat sa pomenesc despre aceasta stirile din zilele acestea privind abandonarea proiectului lui Valadimir Putin, South Stream. Romania, prin Presedintele ei, a fost singura tara din zona care a refuzat constant orice asociere cu acest proiect. Si iata ca "hahaitul" a avut dreptate. Cum a avut si in multe alte imprejurari de politica externa. Dar asta o vor scrie desigur specilsitii si cei care se respecta si vor ca istoria sa nu fie falsificata. Intocmai cum este si procedeaza Autorul acestui document pentru urmasi. Multumesc!
RăspundeGabi - 12-03-2014
Si eu am ciudata impresie a prezentei lui Dumnezeu in agitata noastra tranzitie, respectiv final de tranzitie. Valul a fost ridicat, ochii ni s-au deschis - cred ca a venit vremea sa-i dam un ragaz lui Dumnezeu, sa-i multumim Dlui Presedinte si sa ne luam destinul in propriile maini. Presedintele Basescu a fost, intr-adevar, mana lui Dumnezeu, oricat de eretica ar fi afirmatia pentru unele perechi de urechi contemporane. Aceasta mana mult hulita si-a facut simtita prezenta inclusiv in actul final al alegerilor recente - respect, domnule Liiceanu, pentru excelenta radiografie, dar si pentru consecventa cu care v-ati sustinut principiile, pe vreme buna sau rea. Pentru mine ati ramas un reper, si inca unul care confirma, intr-o lume care acuza lipsa de repere. Nu ma mira deloc ca un spirit ca al dumneavoastra, domnule Liiceanu, a stat alaturi de un astfel de Presedinte - nu poti recunoaste si celebra maretia decat daca si tu locuiesti in acele sfere, nu-i asa? Va multumesc!
RăspundeFelicia Monah - 12-03-2014
Va multumim Domnule Liiceanu.
RăspundeMaria - 12-03-2014
Citindu-va acum, dar si in alte dati, mi-ati confirmat de fiecare data intuitiile mele, presupunerile si analizele mele anonime, de pe margine; e mare lucru sa creezi o stare de bine! si asta s-a produs pentru ca am simtit punctul de intalnire cu felul dvs. de scriitura si de gandire
Răspundeadriana - 12-03-2014
Multumesc domnule Liiceanu.
RăspundeLucian Rares - 12-03-2014
Domnule Liiceanu, cu oameni ca dv. noi ne mandrim! Noi cei care judecam cu capul nostru, nu cu al altora.
Răspundefabrice anselmo - 12-03-2014
Domnule autor as vrea sa relatati intr-un articol ce simtiti in fata laudelor desantate de pe forum; chiar sta toata intelepciunea doar in pana dumneavoastra si, din cand in cand, ne luminati si pe noi! Ce va retine istoria va retine ca are legile ei imuabile dar ce nu va retine si ce a sadit actualul presedinte in mentalulu acestui popor e tragic. Astfel o generatie de conducatori, politicieni, manageri, sefi si sefuleti se comporta si se vor comporta ca presedintele actual, ceea ce eb tragic. Grobianismul ridicat la rang de politete intre romani a distrus ceva din fibra acestui popor care s-a degradat pentru multa vreme de aici incolo! De altfel 'mnealui ne-a catalogat drept tampiti fiindca am iesit asa din scolile romanesti. Erati langa dansul si v-ati invaluit intr-o mare de tacere. Daca e pretul nu merita!
RăspundeLeon - 12-03-2014
O sa-i mai trimiteti inca o data la Canal pe intelectualii astia pro-occidentali si pro-americani, nu-i asa?
RăspundeEmil din Dublin - 12-03-2014
Felicitari dle Liiceanu si. multumiri dlui Basescu.
RăspundeLeon - 12-03-2014
Bai prapaditule, nu te-a descurajat nici faptul ca huiduielile si amenintarile tale inepte il vor lasa rece pe autor.
RăspundeFLORIAN D. MIREA - 12-03-2014
UN ARTICOL FRUMOS STILIZAT, DOMNULE GABRIEL LIICEANU, SI, FARA INDOIALA, DE BUNA CREDINTA. ESTE, INSA, PREMATURA O EVALUARE COMPLET OBIECTIVA A DECENIULUI BASESCU, CAND ACEST DECENIU NU ESTE INCA NICI MACAR INCHEIAT. MAI ESTE, DE ASEMENEA, NEVOIE SI DE ALTE CRITERII INTR-UN BILANT CA ACESTA: CAT A FACUT, DAR CAT AR MAI FI PUTUT SA FACA, AVAND IN VEDERE OBIECTIVELE DIN PROGRAMUL CU CARE SI-A CASTIGAT CELE DOUA MANDATE PREZIDENTIALE. UN LUCRU ESTE SIGUR: TRECEREA LUI TRAIAN BASESCU PE LA CARMA STATULUI ROMAN INTR-O PERIOADA EXTREM DE COMPLICATA SI CONTRADICTORIE, VA RAMANE IN CARTILE DE ISTORIE, IN VREME CE MULTE FIGURI POLITICE CU CARE S-A CONFRUNTAT VOR FI UITATE. SA-I RAMANEM RECUNOSCATORI PENTRU TOT CE A FACUT BUN, DAR SA NU UITAM GRESELILE SALE, PENTRU A NU FI REPETATE DE URMASII SAI.
RăspundeCostin - 12-03-2014
Pe cand eram elev si, apoi, student, am citit undeva ca filosofia era stiinta stiintelor deoarece sintetiza toate acumularile umanitatii, in drumul ei spre civilizatie si progres. Desi am urmat alta facultate, recunosc ca am citit, cu placerea insetatului, cele doua mari lucrari ale lui Kant. Cu toate ca ne erau bagate pe gat "operele" lui marx, lenin sau ceausescu, la scoala dar si la facultate, singura lectura din filosofie mi-a ramas in suflet au fost operele lui Kant, la care am mai adaugat pe parcurs si Fenomenologia Spiritului a lui Hegel. Revenind la subiectul acestui articol, nu pot sa nu-i dau dreptate d-lui Liiceanu: Basescu a fost, din perspectiva combaterii coruptiei generalizate si institutionalizate in anii domniei lui Bombo Nastase, omul providential. Ca sa nu fiu inteles gresit as preciza ca numai un presedinte hotarat, patriot cu adevarat, si-ar fi pus la bataie nu doar cariera politica, viitorul sau si al partidului, plius familia, dar si intregul sau prestigiu in fata comunitatii internationale. Degeaba facea caz nastase si admiratorii lui de, cica, diferenta de cultura si nivel profesional, intre nastase si Basescu, daca unul din ei era corupt pana in maduva oaselor in schimb, celalalt, avea in ADN mentalitatea de invingator in lupta cu serparaia pesedista. Da, si eu cred ca istoria va fi dreapta cu Basescu, evidentiind marele sau rol pentru asanarea coruptiei, pentru reformarea clasei politice, chiar daca in acest domeniu, lucrurile nu par atat de clare. Multumesc, d-le Liiceanu pentru acest articol, ca de altfel, si pentru celelalte publicate pe aceasta tema. Era clar ca lumina zilei ca sleahta coruptilor, avand la indemana organe de presa(ziare, tv, radio), plus majoritatea in parlamentul penal, sa incerce sa-l scoata in decor de doua ori(2007 si 2012) pe presedintele Basescu, tocmai fiindca nu a facut nici o intelegere cu ei pe tema interventiei politicului in justitie. O zi buna tuturor basistilor, fiindca am transformat porecla in renume!
Răspundemihailstanciu - 12-03-2014
Dl.Liiceanu a avut curajul si puterea de analiza cerute pentru a scrie acest editorial.Care era necesar pentruca acest Presedinte ,ne place sau nu,este cea mai semnificativa figura a tranzitiei si va fi reflectat ca atare de istorie.Ce diferenta fata de micii barfitori erijati in mari comentatori ai Presedentiei Basescu!
Răspundejuly - 12-03-2014
absolut cumplit ce spui . esti stalinist , altfel nu se explica modul tau de gandire
Răspundemary - 12-03-2014
Foarte adevarate spusele d-lui Liiceanu. RESPECT, domnule Presedinte!
RăspundeMahrencuariana B - 12-03-2014
perfecta caracterizare dovedeste o buna cunoastere asa cum numai un bun filozof o are despre fiinta umana.A avut tot ce era nevoie ptr ca le-am vazut adevarata fataI-A DEZBRACAT ASA CUM A PROMIS ! Va multumim dle.Liiceanu si ne cerem scuze ca ati avut de indurat multe injuraturi s mizerii din partea analfabetilor de pe la tv-uri penale,mai mult v-au indirjit.Sa nu va para rau. Dar.....sa fim vigilenti n-au murit inca.......VA MULTUMIM DLE PRESEDINTE in sinea lor si opozantii va recunosc superioritatea
RăspundeFelix - 12-03-2014
Portrete de intelectuali romani de dreapta, gnostici si eretici: Gabriel Liiceanu, Alina Mungiu-Pippidi. "Intelepciunea veacului acestuia este nebunie inaintea Lui Dumnezeu"
RăspundeNoni Vochin - 12-03-2014
Respectele mele profunde, domnule Gabriel Liiceanu.
RăspundeVancu - 12-03-2014
Excelent articol. Bravo Liiceanu
RăspundeIrina - 12-03-2014
Exceptional articolul!Exact asa a fost Dl.Basescu.Eu,voi ramane o "basista" pana la moarte.
RăspundeDan Lazar - 12-03-2014
Un punct de vedere cu adevarat revolutionar. Felicitari, domnule Liiceanu !
RăspundeRazvan - 12-03-2014
Multumim!
RăspundeEduard - 12-03-2014
Va multumim Stimabile literat. Se evidentiaza: inteligenta, viziunea si sinteza unei minti luminate. Sa o stapaniti sanatos si sa ne luminati caile vietii. Respect!
Răspundegeorgescu e. - 12-03-2014
Tot ce se intampla cu noi de o vreme, incepand cu perioada dintre alegeri, si incredea pe care am capatat -o in noi insine privind viitorul, sunt semnele unei primaveri mult asteptate. Ale primaverii din noi. Cum am putea sa nu iubim dreptatea si adevarul ? Cum am putea sa nu iubim oamenii care chiar lupta din rasputeri cu raul si uratul ? Traian Basescu, tinerii in frunte cu studentii, "diaspora", amenii cinstiti, sau scriitori ca Liiceanu, Plesu, Patapievici, ....oameni care au votat binele.
RăspundeCristian - 12-03-2014
Un astfel de rezumat clar si atat de literar al unor vremurii cumplite te mai racoreste de febra timpurilor pe care le traim. Cat despre Dumnezeu, eu cred ca ne lasa acum sa facem ce vrem, fara sa conteze ce. Intr-o zi vom fi invatat sa facem ceea ce trebuie, ba chiar sa ii ajutam pe altii...
RăspundeRodica - 12-03-2014
Multumim domnule Liiceanu , si nu numai pentru acest articol omagial- in sensul bun - pentru Presedintele Romaniei. Toti cei care il apreciaza pe Traian Basescu au simtit la fel, doar ca abilitatile de exprimare au fost limitate. L-as fi apreciat/sustinut/votat oricum pe Traian Basescu, dar m-am simtit mult mai bine in sustinerea Presedintelui stiind ca un om ca Dvs. este de aceeasi parte a baricadei. Va datoram imens, si Presedintelui si Dvs. !
RăspundeDoina Popescu - 12-03-2014
Va multumesc si eu D-le G.Liiceanu.Pt.mine sunteti un reper ,iar d-l presedinte Basescu sa stie ca sunt oameni in tara romaneasca care il vor aprecia intotdeauna.N-a fost usor sa te lupti cu mafia securisto-comunista si chiar s-o invingi!
Răspundeioni - 12-03-2014
Multumesc pentru articol, domnule Liiceanu. Respect!
Răspunden italy - 12-03-2014
Cum am avut un mare noroc cu un Presedinte asa de bun asa avem noroc si cu filozoful de mare exceptie -dl Liiceanu care ii face pentru istorie un portret perfect d-lui Traian Basescu si caruia ii va iesi o lacrima la coada ochiului cand va citi acest articol dupa cum il cunoastem.Toata recunostinta pentru Presedinte!
Răspundevalexandru - 12-03-2014
Multumesc!
Răspunde