De același autor
Guvernul condus de Victor Ponta a fost zguduit în acest week-end de un scandal cu implicații internaționale, care pune sub semnul întrebării politica externă și europeană a României. Kelemen Hunor a amenințat că scoate UDMR de la guvernare dacă Victor Ponta nu renunță la intervenția statului român în cauza judecată la Curtea Europeană de Justiție referitoare la petiția semnată de 1 milion de cetățeni europeni și respinsă de Comisia Europeană pe motiv că reglementarea drepturilor minorităților naționale este aria de competență a statelor naționale și nu a Comisiei. Președintele UDMR a condamnat în termeni destul de duri acțiunea Ministerului Afacerilor Externe și activitatea ministrului Titus Corlățean:
„Poziţia MAE privind iniţiativa cetăţenească iniţiată de UDMR este nepotrivită, sunt lucruri amestecate care nu aveau ce căuta într-o astfel de declaraţie şi vorbesc doar de iniţiativa noastră, făcută de mine şi de şase politicieni din diferite state ale UE, oameni cu o carieră politică şi un prestigiu foarte mare. Cred că a fost o greşeală amestecarea Ungariei, pentru că nu este niciun cetăţean ungar printre iniţiatori şi asta denotă o gândire depăşită, care ar trebui să fie depăşită în secolul al XXI-lea, mai ales când vorbim de generaţia noastră, de generaţia politicienilor de 40 de ani, care credeam că nu suntem infectaţi de un virus din perioada naţional-comunistă. ”
Kelemen Hunor a cerut la 4 iunie premierului Victor Ponta să retragă acțiunea depusă de România, însă nu a primit niciun răspuns până acum, de aceea a decis să pună în discuție în mod public acțiunea guvernului.
Cooptarea UDMR la guvernare de către PSD a fost realizată pentru a umple golul de legitimitate lăsat în urmă părăsirii coaliției de către PNL, ca urmare a refuzului premierului de accepta numirea în guvern a a primarului Sibiului, Klaus Iohannis în funcția de ministru de Interne, după demisia lui Radu Stroe din guvern. Plecarea UDMR de la guvernare, deși nu schimbă foarte mult configurația de putere din parlament și nu erodează semnificativ majoritatea deținută de PSD, poate fi interpretat ca un semnal politic foarte prost într-un an electoral. Locul UDMR ar putea fi luat de PPDD, PSD purtând deja discuții cu acest partid. Reprezentanți ai PPDD au primit posturi în eșaloanele doi și trei ale guvernului condus de Victor Ponta, deși există voci în interiorul PSD care se opun intrării acestei formațiuni la guvernare.
De ce a intervenit MAE în procesul de la Curtea Europeană de Justiție?
Cea mai simplă explicație este pentru că și Ungaria a făcut același lucru. La începutul lunii iunie ministrul de justiție de la Budapesta a intervenit în procesul dintre FUEN – organizația care a promovat petiția Minority SafePack – și Comisia Europeană. Statul român și-a argumentat intervenția în acest proces deoarece sprijină poziția adoptată de Comisia Europeană, și anume că regimul minorităților naționale ține de competența statelor membre:
„România susţine poziţia principial corectă a Comisiei Europene, potrivit căreia, în acest domeniu, Uniunea Europeană nu are competenţe atribuite în baza dispoziţiilor tratatelor fundamentale. În această procedură juridică se confruntă două puncte de vedre contradictorii, unul al Uniunii Europene, pe care România îl consideră corect şi îl susţine, iar, pe de altă parte, se află Ungaria – parte intervenientă în proces, care doreşte să îşi atingă, prin intermediul Uniunii Europene, dezideratul de a deveni un tutore transnaţional al minorităţilor etnice maghiare din state membre ale UE.”
Ministerul Afacerilor Externe a socotit probabil că o eventuală decizie a Curții Europene de Justiție ar putea conduce la impunerea recunoașterii drepturilor colective pentru minoritățile naționale de către statele membre care nu fac acest lucru în prezent. Acesta ar reprezeta un prim-pas spre obținerea autonomiei teritoriale în cazul minorității maghiare din România, lucru respins de statul român.
Dacă această poziție a României este de înțeles, afirmația ministrului de Externe Titus Corlățean că Ungaria ar încerca să obțină prin promovarea Minority SafePack „tutela” asupra minorității maghiare este cel puțin bizară. Chiar dacă Curtea Europeană de Justiție ar accepta punctul de vedere al FUEN, România împreună cu alte state dacă e cazul, ar putea să-și negocieze un op-out privind minoritățile.
Faptul însă că ministerul român de Externe crede că Ungaria încearcă să obțină „tutela” asupra minorității maghiare din România nu reprezintă numai o exprimare nefericită din punct de vedere diplomatic, dar și una care poate compromite relația bilaterală. Nu e niciun secret faptul că România și Ungaria nu împărtășesc aceleași viziuni asupra statutului minorităților naționale, însă nu are niciun sens în acest moment să se agite cartea naționalistă, mai ales de către Ministerul Afacerilor Externă. Acest tip de limbaj diplomatic riscă să arunce relația bilateră româno-maghiară cu mai bine de 20 de ani în urmă.
