Umbra Kremlinului bântuie Casa Albă

Scandalul implicării Rusiei în procesul electoral american este departe de a se fi încheiat și fiecare nouă dezvăluire întărește suspiciunea că intervenția Moscovei ar fi înclinat balanța electorală în favoarea lui Trump.

George Visan 04.04.2017

De același autor

 

Filoputinismul lui Donald Trump din campania electorală din 2016 nu a fost niciodată pe de­plin explicat. Comportamentul a fost atribuit fie admirației lui Donald Trump pentru lideri puternici și autoritari, o ape­tență greu de acceptat pen­tru „liderul lumii libere“, fie legăturilor de afaceri dintre acesta și Kremlin. În orice caz, „afinitatea lui Trump pen­tru Putin reprezintă aban­donarea fundamentelor morale ale ali­anțelor americane“, conchide Roger Cohen, editorialistul New York Times.

 

Întrebările s-au înmulțit după spargerea serverelor Partidului Democrat. Can­didatul republican a fost principalul be­ne­ficiar electoral al dezvăluirilor făcute de WikiLeaks despre „bucătăria“ internă a democraților, iar Trump a aplaudat și instigat la scenă deschisă atacurile cibernetice asupra campaniei lui Hil­lary Clinton. Armate de postaci și troli ar fi fost utilizate de serviciile ruse pentru a răs­pân­di știri și informații false cu ajutorul social media. Se conturează astfel ipoteza că, încă de la debutul campaniei prezidențiale ame­ri­ca­ne, Donald Trump a fost „candidatul Moscovei“.

 

Raportul serviciilor americane de informații pu­blicat în ianuarie a confirmat că Rusia a lansat o vastă operațiune de influențare a ale­ge­rilor. Obiectivele Kremlinului au vizat „sub­mi­narea încrederii în procesul democratic, de­nigrarea secretarului de stat Hillary Clinton și afectarea șan­selor acesteia de a fi aleas­ă pre­ședinte. (...) Putin și gu­ver­nul rus au avut o pre­fe­rință pentru președintele ales Trump“. De ce s-ar implica Ru­sia în procesul electoral american? Scopul nu a fost neapărat acela de a-l vedea pe Donald Trump „înscăunat“ președinte al SUA, ci mai de­grabă de a o pedepsi pe Clinton pentru pro­testele din 2011 din Rusia. Putin rămâne până astăzi convins că au fost organizate de gu­vernul american. Kremlinul ar fi vrut să-i pă­teze reputația lui Clinton prin cyberhacking și campaniile de știri false plasate pe rețele sociale, astfel încât eventualul mandat al acest­eia să pară unul fragil.

 

Pe 11 ianurie, site-ul Buzzfeed publica un „do­sar“ realizat de un fost agent al serviciilor de informații britanice despre legăturile lui Trump cu Moscova. Sursa „dosarului“ era un ve­teran al Războiului Rece care în anii ’90 a fost șeful secției ruse din MI6. Conținutul dosarului este devastator pentru Casa Albă. Actualul pre­șe­dinte american ar fi fost identificat de ser­vi­cii­le ruse ca un potențial agent de influență în SUA și a fost cultivat de acestea prin opor­tu­nități de afaceri profitabile în Rusia și de in­formații care să-l ajute în campania pre­zi­den­țială din 2016. Se pare că Trump ar fi res­pins oportunitățile de business, însă ar fi acceptat informațiile oferite de ruși. Rusia ar fi acționat prin intermediul unor oameni de afaceri apro­piați cercurilor de putere de la Kremlin.

 

Prima lovitură majoră a venit când s-a con­fir­mat că Michael Flynn, consilierul pe probleme de securitate națională al lui Trump, s-a în­tâlnit cu ambasadorul Rusiei, Serghei Kisliak, în perioada de tranziție și ar fi discutat in­clusiv despre ridicarea sancțiunilor impuse Mos­covei după Crimeea. Este greu de crezut că Flynn ar fi inițiat un dialog pe o temă atât de sensibilă fără știrea și mandatul lui Donald Trump sau chiar al lui Steve Bannon, prin­ci­pa­lul consilier politic al președintelui. O infor­ma­ție de ultimă oră complică și mai mult lu­crurile: în declarația sa de avere și interese, Mi­chael Flynn recunoaște că a primit sume de bani pentru discursuri de la Russia Today (principalul vector de propagandă externă al Krem­linului), de la Kasperski și de la com­pa­nia aeriană Volga Nipru. Acesta este și con­textul în care Flynn a cerut să i se acorde imu­nitate înainte de eventuala sa audiere.

 

O a doua lovitură primită de Administrația Trump a fost dezvăluirea că Jeff Sessions, proas­păt numit procuror general al SUA și mi­nistru al Justiției, s-ar fi întâlnit în timpul man­datului de senator cu Serghei Kisliak. A fost singura dată când Sessions s-ar fi întâlnit cu vreun ambasador acreditat la Washington în biroul său din Congres. Lucrul acesta nu ar fi fost foarte grav, dacă în timpul audierilor sa­le pentru validarea în funcția de procuror șef nu ar fi negat că s-ar fi întâlnit cu oficiali ruși pe durata campaniei electorale.

 

Însă poate cel mai important aspect a fost dez­vă­luit în timpul audierilor șefilor FBI și NSA din Ca­mera Reprezentanților. Practic, FBI an­che­tează încă din iulie anul trecut legăturile din­tre Rusia și campania lui Trump, con­firmând în același timp că nu există ni­ciun fundament pentru acuzațiile lansate de președinte pe Twitter cu privire la inter­cep­ta­rea sa de către Administrația Obama. În para­lel, o investigație a Associated Press asupra lui Paul Manafort, fostul șef de campanie al lui Trump, a scos la ivea­lă că acesta ar fi lu­crat în slujba Krem­li­nu­lui ca agent de in­flu­ență în Europa și SUA.

 

Scandalul implicării Rusiei în alegerile pre­zi­den­țiale americane este departe de a se fi în­che­iat și fiecare nouă dezvăluire întărește sus­pi­ciu­nea că între Trump și Kremlin ar fi putut exis­ta legături politice imorale sau că inter­venția Moscovei ar fi înclinat balanța în favoa­rea ac­tualului președinte american în alegerile din 2016. Nu se poate exclude trans­for­marea acestui scandal într-un nou Water­ga­te. Orice s-ar întâmpla, un lucru este de­ja evi­dent: le­gi­ti­mitatea politică a lui Donald Trump e pusă în momentul de față sub semnul întrebării.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22