De același autor
Este intr-adevar vorba despre un spatiu adecvat pentru arhiva fostei Securitati, care se gaseste in comuna Popesti-Leordeni si ne-a fost atribuit de catre primul ministru Adrian Nastase, in urma unei interventii directe pe langa Agentia Nationala a Rezervelor de Stat. Este vorba despre doua hale mari, care sunt propice pentru pastrarea arhivei. Pana acum, acolo a fost depozitata hartie de ziar, deci conditiile sunt foarte bune. Am demarat deja procedurile legale pentru amenajarea spatiului respectiv ca spatiu de arhiva, pentru ca cele doua hale sunt goale.
Cum a decis premierul sa va acorde atat de usor un spatiu care a constituit subiectul atator dispute?
Este o poveste foarte lunga care incepe din momentul in care institutia asta s-a nascut in martie 2000. Primul an am functionat la Parlament, in doua incaperi acordate prin bunavointa unor deputati. Acolo am reusit sa construim echipa, acolo am facut interviurile, am inceput angajarile s.a.m.d. Ulterior, am facut licitatie si am inchiriat sediul din strada Dragoslavele 2-4, care este sediul pentru institutie ca atare. Subsolul a fost amenajat ca spatiu de arhiva, cu circa 600 metri liniari de dosare. In momentul de fata el este plin in proportie de 99%.
Bineinteles ca noi am inceput sa facem demersuri peste tot pentru a gasi un spatiu adecvat de arhiva, si, pentru asta, am fost si la fostul presedinte, si la actualul presedinte, si la fostul premier Mugur Isarescu, si, in sfarsit, in aceasta vara premierul a primit o delegatie a CNSAS care a expus o serie de probleme de care ne loveam. Una din ele era problema sediului. Probabil ca se mai intampla cateodata si minuni, pentru ca, la cateva zeci de minute dupa ce am parasit cabinetul primului ministru, am fost sunat pe mobil de catre d-l Gabriel Oprea, care era in acel moment prefectul Capitalei si care mi-a spus: "D-le presedinte, trebuie sa mergem sa vedem un spatiu de arhiva". M-am urcat in masina, impreuna cu doi colegi, am mers, am vazut, s-a telefonat imediat primului ministru, acesta m-a pus in legatura cu Agentia Nationala a Rezervelor de Stat, respectiv cu d-l secretar de stat Adrian Gurau care gestioneaza aceste probleme, am semnat un protocol si aceste doua hale care sunt in cadrul unei unitati mai mari au intrat in patrimoniul nostru cu titlu gratuit pe o perioada de sase ani, urmand ca sa se reinnoiasca.
Noi am deschis in momentul de fata proceduri de licitatie publica pentru ca in acest spatiu sa amenajam o serie de birouri pentru arhivistii nostri care vor lucra acolo si pentru compartimentarea cu rafturi conform procedurilor in vigoare. Acolo se pot instala peste 20-30 de kilometri liniari de arhiva si, in functie de bugetul de la anul, pentru ca anul acesta din banii pe care-i avem putem sa compartimentam prima sala, putem sa gasim sisteme mai moderne, de rafturi mobile, prin care s-ar putea castiga inca circa 80% din spatiu. Fapt este ca, in sfarsit, dupa ce am fost pe la atatea autoritati, interventia premierului a fost salutara. In paralel facusem demersuri si pe langa presedintele Ion Iliescu, care ne-a promis un spatiu in Bucuresti, unitatea militara Razoare. Recent am primit un telefon de la MApN ca sunt gata sa ne dea si acea unitate militara, insa din nefericire noi nu mai avem bani sa o reamenajam, pentru ca este si foarte veche.
Exista capacitatea de depozitare a dosarelor de la toti detinatorii de arhive?
Da. In momentul de fata trebuie sa avem in vedere ca noi suntem toti, de la femeie de serviciu pana la presedinte, 196 de oameni. Noi avem o anumita capacitate de a prelua dosare si acestea nu pot fi preluate chiar asa cu vagonul, pentru ca dupa aceea se pot naste suspiciuni. Preluarea de la SRI se va face dosar cu dosar, in fiecare zi existand o comisie.
De ce nu preluati in bloc dosarele?
Exista o ordine de prioritati, pentru ca noi solicitam in primul rand dosarele celor care, conform legii, solicita acces la propriul dosar si atunci acestea sunt solicitate intai. Apoi sunt dosarele pentru problemele in curs ale CNSAS pentru deconspirari, pentru agenti, pentru ofiteri s.a.m.d. Apoi avem dosare pe care le preluam pentru cercetatori. In afara de cercetatorii nostri, CNSAS acrediteaza cercetatori din afara. Avem cateva zeci de istorici, sociologi, politologi care vin si studiaza zilnic in arhiva noastra. Pentru toti acesti oameni, noi facem comanda si luam un anumit tip de dosare.
Veti prelua si cartotecile de la SRI?
Asta a fost o discutie mai mare cu Serviciul. Probabil ca pana la urma noi o sa ne facem propriile cartoteci. De fapt, noi avem deja propria noastra banca de date, adica orice informatie intrata in CNSAS este imediat prelucrata. Avem o banca de date proprii, celebra banca cu ofiteri care cuprinde peste 5.000 de nume in momentul de fata. Avem de asemenea un sistem electronic general.
Da, dar este mult prea putin fata de ceea ce exista.
Este putin, dar este un pas.
Care au fost argumentele lor de a nu va preda cartotecile?
Argumentul pe care l-am intalnit in discutiile la varf desfasurate intre colegiul nostru si conducerea Serviciului a fost acela ca acea cartoteca cuprinde in ea si persoane care se mai afla in banca lor de date, poate unele privesc siguranta nationala s.a.m.d. Deci este privita de serviciul respectiv ca un instrument de lucru.
Inseamna ca sunt inca multi ofiteri din fosta Securitate. Or, SRI a anuntat ca a schimbat tot corpul de ofiteri.
Bine, acum sa stiti ca acea cartoteca nu este asa de mica. E vorba de cateva incaperi foarte mari.
Cartoteca aceea, dincolo de cantitate, cred ca reprezinta si un alt tip de importanta pentru SRI.
E posibil. Probabil ca aceasta tema va fi reluata la discutiile pe care o sa le avem cu SRI, pentru ca si interesul CNSAS este sa aiba acces la toate aceste informatii si noi am solicitat in repetate randuri acest lucru.
Suntem coplesiti de cereri
Prin preluarea si amenajarea arhivelor se va facilita accesul la dosar al cetateanului obisnuit?
Eu sper ca da. De exemplu, pe vara, mai bine de trei luni de zile, datorita problemelor de spatiu, intre altele, noi nu am preluat nici un dosar, pentru ca nu mai aveam unde sa le punem. Bineinteles ca din aceasta cauza sunt intarzieri. In momentul de fata vorbim de luni, uneori chiar un an de zile din momentul in care se depune cererea si pana cand ajunge dosarul la noi si cetateanul respectiv si-l vede. Nu pot sa nu va spun - asa cu putina satisfactie - ca in ultima perioada suntem pur si simplu coplesiti de cereri, deci avem mai multe cereri ca in 2001.
Doamna Gabriela Cerkez, o cititoare a revistei 22 din Elvetia, a facut demersuri pe langa CNSAS si i s-au dat niste raspunsuri extrem de confuze. Este un om nemultumit de functionarea CNSAS.
E nemultumita, stiu.
Am citat-o pe ea, dar sunt mai multi in situatia ei.
Da, da. Doamna Cerkez a fost in audienta si la mine si cunosc foarte bine cazul. Din nefericire, sunt mai multe cazuri si fac parte dintr-o tipologie. Este vorba de asa-numitele dosare de pasapoarte, care de obicei nu ajung la noi pentru ca e vorba de multe ori doar de o insemnare care este pe o fisa de cartoteca in care se spune: "E semnalat dosarul respectiv, dar dosarul nu se mai pastreaza". In anumite cazuri, am reusit sa gasim o solutie impreuna cu Directia de Pasapoarte, acolo unde dosarul respectiv s-a pastrat si cetatenii in cauza cu adresa de la noi sunt indrumati si sunt primiti la Directia de Pasapoarte unde pot sa vada acele dosare. Insa ele nu sunt deloc extraordinare, pentru ca in ele practic sunt doar cereri.
Pentru fiecare om in parte conteaza.
Sigur ca da. Noi privim fiecare caz in parte. Pentru fiecare jumatate de fila, noi depunem toate eforturile. Insa ne intoarcem la arhiva. Daca toata arhiva ar fi fost la noi cum este in Germania, cu totul altfel ar sta situatia. Cred ca ar fi bine sa inteleaga si opinia publica ca asta-i legea si suntem obligati sa lucram cu anumite norme. De multe ori noi am devenit un fel de paratraznet. E un risc pe care ni l-am asumat, cel putin eu.
Mai este de actualitate ideea schimbarii legii?
Nu. Cred ca in momentul de fata nu se pune problema. Colegiul a avut niste initiative, altele au venit din Parlament, dar suntem in an electoral si nu cred ca mai e o prioritate. Bineinteles ca Parlamentul este cel care hotaraste. Daca vom fi consultati, noi am putea sa spunem care sunt punctele proaste ale legii. In momentul in care a gandit aceasta initiativa, Legea 187 pentru deconspirarea Securitatii si accesul la propriul dosar, legiuitorul nu a stiut exact cum se lucreaza cu dosarele, nu avea cunostinte despre ce lucruri sunt in aceste dosare si din aceasta cauza sunt foarte multe formulari de care noi ne izbim acum.
La un moment dat, in lege se vorbea de faptul ca noi, ca institutie, vom prelua arhiva in situm. Va dati seama ca altele ar fi fost datele problemei. Ganditi-va ca am fost numiti, cei 11, in martie si de-abia in ianuarie 2001 eu am semnat un protocol aditional de colaborare cu SRI prin care am inceput sa preiau dosare. A durat un an de zile pana cand primul dosar a trecut din arhiva fostei Securitati in arhiva CNSAS.
In banca de date, 5.000 de ofiteri
Recent ati publicat in Monitorul Oficial prima lista a ofiterilor de Securitate, lista pentru care au fost...
mari framantari.
...atat in CNSAS, dar si in Parlament, in presa. Cati ofiteri aveti in vedere in momentul de fata?
Prima noastra lista cuprinde 33 de nume, din care 12 ofiteri sunt decedati. Noi am trimis pana in momentul de fata un numar de 4 liste la detinatorii de arhiva pentru verificare, cuprinzand peste 200 de nume.
Stiti foarte bine ca la alegerile din 2000, noi am publicat niste liste cu informatori: parlamentari sau din fostul Parlament. S-a discutat la nivel de Colegiu si a fost unanimitate din punctul acesta de vedere sa publicam informatorii, dar si ofiterii care i-au recrutat de multe ori prin santaj, folosind diverse metode care nu erau chiar in concordanta cu legislatia. Din dosarele persoanelor respective am inceput sa culegem informatii. Si asa s-a nascut baza noastra de date. Foarte multi dintre cei care sunt pe prima lista sunt mai in varsta, pentru ca si multi dintre fostii informatori erau persoane mai in varsta. Sunt fara indoiala si persoane din anii ’60, ’70. Din 1970 si pana acum au trecut 30 de ani. Avea ofiterul 30-35 de ani atunci, iata el are 70. Nu este vorba ca ii luam noi doar pe cei morti si pe cei in varsta. Aceasta identificare continua. Avem o banca de date cu peste 5.000 de nume. Problema este ca noi nu putem da aceste nume de-a valma, ci fiecare caz trebuie studiat si trebuie identificate elementele de politie politica, pentru ca pana la urma asa a vrut legiuitorul. Din cauza asta s-a infiintat CNSAS, pentru ca, altfel, erau luate organigramele Securitatii de pe 30 august 1948 pana pe 22 decembrie 1989 si erau publicati toti cei care au luat salariu de acolo, rezolvandu-se problema.
De ce dureaza asa de mult ca listele cu ofiteri sa fie publicate in Monitorul Oficial?
Este iarasi o procedura extrem de complicata, care inseamna: identificarea si audierea ofiterului. El poate sa vina, poate sa nu vina, dar noi suntem obligati sa-i trimitem invitatia. Din 28 octombrie a inceput o noua serie de audieri la ofiteri.
Ca sa inteleaga cititorii dvs. procedura, noi ii gasim numele si trimitem la SRI pentru identificare. Aceste nume sunt trimise apoi la Evidenta Populatiei pentru a vedea unde locuieste si i se trimite omului invitatia. Persoana respectiva are dreptul sa conteste in 15 zile. Daca vrem sa fim seriosi si credibili, cu riscul de a se spune ca incercam sa franam sau ca ocultam problema sau ca e praf in ochii opiniei publice, trebuie sa parcurgem toate etapele. Noi vrem doar sa fim scrupulosi si sa respectam litera si spiritul legii.
Dvs. ce parere aveti de faptul ca lista acestor primi ofiteri deconspirati, 33, dintre care 12 morti, a aparut intr-o sectiune a Monitorului Oficial care nu circula?
Este iarasi o prevedere legala. In legea noastra de functionare se spune: Colegiul publica in Monitorul Oficial, partea a III-a. Cine doreste sa-l achizitioneze poate. Am citit recent intr-un ziar central o prostie mai mare decat cel care a scris-o, cum ca noi am publicat-o acolo pentru ca Monitorul Oficial este secret. Cum sa fie secret Monitorul Oficial al Romaniei? Intr-adevar nu e de larga circulatie, dar se poate cumpara de la Monitorul Oficial de pe str. Panduri nr. 1.
Lucram doar pe dosarele primite
Cum va ganditi sa va organizati munca in asa fel incat sa se evite greselile care s-au facut la alegerile din 2000?
In anul 2000 noi am verificat circa 10.000 de nume in conditii, sa nu spun eroice, dar oricum extrem de dificile, cu o echipa de cercetatori care atunci se formase. Noi, cei 11, stateam toti la o masa rotunda dand un dosar de la unul la altul. Intre timp lucrurile au evoluat. Avem in primul rand o banca de date foarte importanta si pentru foarte multi dintre cei care vor candida noi avem deja raspunsurile. Deci, va fi vorba de un numar mult mai mic de persoane verificate. Probabil la fel ca si la alegerile din 2000, vom merge tot pe verificarea marilor partide, cu sanse reale de a intra in Parlament. Contam la fel ca si in 2000 pe sprijinul partidelor. Atunci principalele partide ne-au transmis liste - cu o exceptie sau doua - in avans, complete, cu cei care candidau tocmai pentru a nu avea nici un fel de surpriza.
Dar in momentul in care dvs. dati de un personaj asupra caruia este inutil sa spun ca aveti niste suspiciuni, cum procedati? Ma gandesc la Vadim Tudor, caruia nu i s-a gasit dosarul.
Da, pentru senatorul Corneliu Vadim Tudor nu s-a gasit dosarul. Asa este. El apare necunoscut in arhive, cum necunoscut apare si presedintele Ion Iliescu.
Si atunci?
Chiar eu am avut discutii cu domnul presedinte Iliescu atunci cand a fost si a vizitat sediul nostru. El chiar a spus ca au fost cateva episoade in care era clar ca a fost urmarit. Cine stie ce s-a intamplat cu acele dosare? E clar ca a avut un dosar. Cine stie unde a fost instrumentat? Poate direct la nivel de Elena Ceausescu. Nu putem sti. Noi putem sa lucram doar pe dosarele pe care le avem. Din nefericire. Acum, incet, incet apar informatiile. Foarte recent, in arhiva CNSAS au intrat totusi un numar de 19 dosare provenite din arhiva SRI, referitoare la problema supravegherii mediului literar. Aceste dosare contin informatii despre domnul senator Tudor si ele sunt analizate de departamentul nostru de specialitate conform procedurilor interne de lucru. Pe baza rezultatelor finale, Colegiul va lua o decizie si in acest caz.
Publicatii sub egida CNSAS
Putini stiu ca CNSAS are niste publicatii. Sunteti discreti, dupa cum discreti sunteti si cu adresa dvs. La noi suna tot timpul oameni sa ne intrebe unde este CNSAS.
Institutia noastra poate fi gasita foarte usor pe Internet: www.cnsas.ro
Dar sunt oameni care nu au computer.
Sediul nostru este Piata Victoriei, str. Dragoslavele 2-4. Pentru cei care nu pot veni pot folosi faxul: 223.18.67. Am primit foarte multe cereri din strainatate si pe e-mail, si pe fax. Noi nu ne formalizam de faptul ca nu este un formular tipizat. Pe situl nostru, sunt tot felul de informatii, inclusiv listele de ofiteri.
Vorbiti-mi de publicatiile de la departamentul de cercetare al CNSAS.
Departamentul de cercetare a fost gandit ca un element foarte important al activitatii noastre si este format din tineri de perspectiva, unii si-au dat deja doctoratul. Pana in momentul de fata a aparut inca din 2001 seria Studii nr. 1 cu rezultatele simpozionului pe care l-am tinut la Neptun cu sprijinul Fundatiei Konrad Adenauer. A aparut revista noastra Arhivele Securitatii nr. 1 si in vara la Targul de carte am lansat volumul Bande, banditi si eroi - Grupurile de rezistenta si Securitatea (1948-1968) cu ajutorul Editurii Enciclopedice. In momentul de fata avem 5 volume care merg spre tipar. Va aparea in noiembrie, cel mai probabil in seria Studii nr. 2 - Miscarea armata de rezistenta anticomunista din Romania in perioada 1944-1962, continand rezultatele altui simpozion al CNSAS. Va aparea revista Arhivele Securitatii nr. 2, iar spre sfarsitul anului, dar cel mai probabil in ianuarie-februarie 2004 in seria Documente vom merge mai departe cu un volum care sigur va starni interes. Este vorba de Partiturile Securitatii - Directive, Ordine si Instructiuni ale Securitatii din perioada 1947-1987. In seria Documente avem inca doua volume: Biserica in epoca contemporana si unul legat de emigrarea evreilor in timpul regimului comunist.
Volumul Bande, banditi si eroi (cine studiaza istoria contemporana a Romaniei nu poate sa treaca peste acest volum) este un izvor cu documente absolut inedite, pe care l-am lansat si la Arad. Noi am facut un simpozion international pe tema Lustratie si deconspirare a securitatii politicii in Europa de Est, primul de acest gen organizat de noi si de colegii din Ungaria. A fost doua zile la Budapesta si 3 zile la Moineasa, in judetul Arad, iar apoi in ultima zi la Arad s-a lansat acest volum. Dar probabil ca va trebui o discutie mai ampla si poate cu prilejul urmatoarelor aparitii o sa prezentam toate aceste carti de fata cu presa pentru ca ele sa ajunga de fapt la cititori. Tirajele acestor lucrari, in jur de 1.000 si 2.000 de exemplare, bune pentru momentul actual al pietei din Romania, s-au epuizat deja.
Interviu realizat de Rodica Palade
