De același autor
La 8 iunie 2022, Ministerul Apărării de la Kiev a difuzat imagini cu soldați care au arborat steagul Ucrainei pe Insula Șerpilor. La 24 februarie 2022, Insula Șerpilor a fost primul obiectiv militar important ocupat de invadatorii ruși în Ucraina. După lansarea unor atacuri aeriene repetate, armata ucraineană a reușit, la 30 iunie 2022, să îi determine pe ruși să părăsească obiectivul.
Insula Șerpilor este, în realitate, o stâncă de 0,17 kilometri pătrați, care poate fi străbătută la picior în vreo 40 de minute. Se află la aproximativ 35 km de țărmul ucrainean. Până la 24 februarie, aceasta era păzită de o garnizoană a pazei de coastă a Ucrainei – aproximativ 100 de persoane. Insula nu era locuită, pentru că nu are resurse de apă potabilă, aspect care a îngreunat controlul rușilor asupra acesteia.
În 2009, Curtea Internațională de la Haga a pus capăt unei dispute dintre România și Ucraina cu privire la delimitarea platoului continental și a zonei economice exclusive din jurul Insulei Șerpilor. Echipa de experți români, condusă de Bogdan Aurescu, a demonstrat că Insula Șerpilor este o stâncă, iar România a primit 9.700 kmp de spații maritime. Partea ucraineană a încercat să demonstreze că insula este locuită și că trebuie să îi revină zona maritimă din jurul acesteia.
Bătălia pentru Insula Șerpilor
În 2021, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a purtat o discuție extinsă cu presa, în contextul Platformei Crimeea, chiar pe Insula Șerpilor, unde s-a deplasat cu un elicopter militar și purtând haine în culorile armatei. Autoritățile ucrainene păreau că așteaptă un atac asupra obiectivului: „Insula este, la fel ca și alte teritorii ale noastre, pământul Ucrainei și îl vom apăra cu toată puterea noastră”, a menționat atunci Zelenski. Era însă o țintă ușoară pentru invadatori, fiind apărată doar de o garnizoană a pazei de coastă, redusă numeric. În plus, nu avea dispozitive de apărare antiaeriană, iar flota militară ucraineană era total depășită de cea rusă. O fregată, câteva corvete și un număr redus de elicoptere nu se puteau compara cu arsenalul Rusiei ce include crucișătorul Moscova, fregate, corvete și submarine.
La 24 februarie, Rusia a atacat Ucraina dinspre Nord, Est și Sud, punând astfel apărarea ucraineană în fața misiunii imposibile de a apăra un front imens. La începutul războiului, atât forțele ucrainene, cât și invadatorii ruși s-au concentrat asupra regiunii din nordul Ucrainei, în special asupra Kievului. Rușii au anticipat greșit că regimul politic de la Kiev se va prăbuși în câteva zile și că vor captura ușor capitala, urmând ca marile orașe să se predea rapid, după modelul Crimeea. Insula Șerpilor a fost ocupată cu ajutorul navei-emblemă a marinei militare ruse, Crucișătorul Moscova, care a avut un rol important și în apărarea acesteia în timpul ocupației rusești. În paralel, rușii au încercat să amplaseze pe insulă dispozitive pentru apărarea aeriană. Presa internațională a publicat imagini din satelit care, potrivit experților militari, arătau că rușii construiseră pe insulă tranșee, poziții de apărare a coastei și aduseseră vehicule, instalații-radar, depozite de combustibil și camuflaje militare, sisteme de apărare antiaeriană.
Scufundarea de către armata ucraineană a crucișătorului Moscova a deschis ucrainenilor noi oportunități pentru preluarea insulei. Situația s-a schimbat total în favoarea acestora, după ce au putut lansa atacuri cu drone Bayraktar, rachete Harpoons și Himers. În plus, rușii nu au mai putut controla liniile de aprovizionare a obiectivului și au fost nevoiți să se retragă.
Insula Șerpilor, folosită pentru blocarea circulației în Marea Neagră
Insula Șerpilor, o stâncă de mici dimensiuni, a fost transformată de ruși într‑un avanpost cu ajutorul căruia Moscova a încercat să controleze balanța puterilor în regiunea Mării Negre și să realizeze acțiuni disruptive în politica globală.
Federația Rusă a încercat să priveze Ucraina de statutul de mică putere regională maritimă, prin tăierea accesului în Marea Neagră, în paralel cu operațiunea de cucerire a țărmului, precum și a orașelor-port de la Marea Azov. În acest sens, Rusia a organizat în ultimii ani și acțiuni sistematice de blocare a accesului navelor ucrainene prin porturile Mariupol și Berdiansk în Marea Azov. Până în februarie 2022, Rusia putea să monitorizeze mișcările de nave din Marea Neagră doar prin intermediul Crimeei. Ocuparea Insulei Șerpilor permitea supravegherea zonelor de vest și de nord ale Mării Negre, a mișcărilor de nave.
Instalațiile amenajate pe Insula Șerpilor ar fi ajutat și la organizarea unei operațiuni de desant pe coasta de nord a Mării Negre, demers ce trebuia să aibă ca obiectiv final cucerirea Odesei și înaintarea către gurile Dunării, în scopul creării Novorossiei sau al anexării, după modelul Crimeei. Ar fi creat, de asemenea, un culoar facil către Transnistria.
În acelasi timp, Insula Șerpilor putea fi folosită pentru a asigura, alături de marina rusă, blocarea circulației în Marea Neagră, în principal a navelor ucrainene. Acest lucru are deja efecte asupra operațiunilor comerciale ale Ucrainei, prin blocarea exportului de cereale. În prezent, aproximativ 90% din exporturile de grâne ale Ucrainei sunt blocate. Rutele alternative de transport terestru prin tranzitarea teritoriului statelor UE vecine sunt foarte greu de utilizat, din cauză că în Ucraina căile ferate au fost construite pe ecartament sovietic, care nu este compatibil cu cel european, dar și pentru că nu există silozuri suficiente pentru depozitarea cerealelor până la încărcarea în nave. Sunt, de asemenea, afectate importurile Ucrainei, inclusiv cele de tehnică militară.
Blocarea circulației în Marea Neagră creează probleme și statelor vecine, România având dificultăți cu operarea exporturilor proprii, dar și ucrainene de cereale prin portul Constanța. Situația afectează și securitatea UE, având în vedere că majoritatea cerealelor exportate de Ucraina au ca destinație state din Africa, ai cărei locuitori pot crea fluxuri migraționale către state europene. Ocuparea Insulei Șerpilor era importantă pentru Rusia și pentru a-și impune controlul asupra apelor teritoriale din jurul acesteia, în care se găsesc depozite de petrol și gaz. În mod similar, Rusia a capturat după 2014 platformele care explorează și exploatează rezervele de gaz și petrol din jurul Crimeei.
Trebuie notat și faptul că atât pentru Ucraina, cât și pentru Rusia, Insula Șerpilor este un instrument de propagandă. Replica, imposibil de reprodus într-un limbaj civilizat, a ucrainenilor care se aflau pe insulă la momentul invaziei a fost îndelung folosită de mass-media ucraineană pentru a ridica moralul soldaților. În același timp, Ministerul Apărării de la Moscova a transmis informația nerealistă potrivit căreia retragerea de pe insulă reprezintă un act de bunăvoință al Rusiei, care nu dorește să blocheze exportul de cereale al Ucrainei și să înfometeze populații din zone extinse ale lumii.
În politica globală, Rusia s-a impus în ultimii ani doar prin acțiuni disruptive, prin crearea unor crize și implicarea în războaie locale. În prezent, încearcă (folosind modelul lui Alexander Lukanșeko din 2021) să creeze condițiile pentru o nouă criză a refugiaților din Africa, de unde, din cauza foametei determinate de lipsa cerealelor provenite din Ucraina, ar putea să încerce să plece în state vestice ale Uniunii Europene. La începutul lui mai 2022, David Beasley, director al programului Națiunilor Unite pentru hrană, avertiza că „milioane de oameni din întreaga lume vor muri dacă aceste porturi vor rămâne închise”.
Marea Neagră – o amenințare cu potențial deschis, fără „pionul strategic” Insula Șerpilor
Preluarea controlului asupra insulei de către armata ucraineană nu înseamnă că Rusia nu mai are instrumente pe care să le folosească în viitor pentru a amenința securitatea în regiunea Mării Negre, precum și siguranța alimentară a unor regiuni extinse ale lumii.
Vadim Denisenko, consilier al ministrului de interne ucrainean, a declarat, chiar după ce forțele ucrainene au anunțat că rușii s-au retras, că „trebuie să înțelegeți că după ce am distrus crucișătorul Moscova, rușii au sperat că vor face din Insula Șerpilor un fel de portavion pe care să amplaseze sisteme de apărare aeriene și să poată controla toată această parte a Mării Negre... Acum, rușii nu pot face nimic în aceste ape, cu excepția bombardării, din păcate, cu rachete Kalibr, lansate de pe nave. Dar, în ceea ce privește o debarcare, aceste misiuni nu mai pot avea loc în această parte a mării”.
Circulația navelor comerciale ucrainene în Marea Neagră este în continuare blocată de nave militare rusești. După 2014, Ucraina și-a concentrat eforturile pe întărirea apărării teritoriale, iar securitatea maritimă a fost neglijată. De curând, Kievul a anunțat că intenționează să achiziționeze o corvetă din Turcia.
În prezent, opțiunile avansate de experți pentru deblocarea exportului de cereale sunt crearea unui coridor umanitar și militar, securizat cu ajutorul aliaților vestici ai Ucrainei, și negocierile diplomatice cu Moscova (scenariu cu puține șanse de reușită, în absența unei victorii categorice a Ucrainei pe front). //
