Propaganda și proiectele hibride ale Rusiei în Republica Moldova

Chișinăul respiră aer european. Amestecul cultural cu puternice influențe rusești aproape că a dispărut vizual de pe străzi. Contextul războiului și prezența la putere a unui partid pro‑occidental au influențat preferințele geopolitice în Republica Moldova. Mai mult ca oricând în istoria sa de stat independent, Republica Moldova are șansa de a deschide negocierile de aderare și de a se reforma pentru a deveni membră a UE.

Moscova a înțeles că trebuie să construiască în Republica Moldova proiecte politice hibride (cu discurs pro-european și practici de corupție). Elita rusofonă și rusofilă educată își dă seama că, pentru a se integra și a avea beneficii economice din partea statului R. Moldova, cunoașterea limbii române este un aset absolut necesar: rușii educați își trimit copiii la școli românești pentru că își dau seama că nu au niciun viitor dacă vor să rămână în R. Moldova și că această mică țărișoară nu are niciun viitor dacă nu se integrează în UE, îmi spune o prietenă jurnalistă. Doar populația de peste 60 de ani compune electoratul cu preferințe exclusive pentru menținerea Republicii Moldova în sfera de influență a Rusiei.

Instrumentele Rusiei

La nivel politic, integrarea europeană este susținută nu doar de Maia Sandu și PAS, care deține o majoritate confortabilă la guvernare (63 mandate din 101 deputați), cât și de forțe politice care au legături cu lumea mafiotă-oligarhică locală din Republica Moldova și cu Federația Rusă. Politehnologii ruși încearcă să adapteze proiectele politice destinate R. Moldova cerințelor electoratului, determinate și de contextul războiului și legăturile cu rasele emigrate în Occident.

Primul proiect considerat pro-european al Moscovei este chiar primarul Chișinăului, Ivan Ceban (devenit între timp Ion Ceban), după ce a trecut prin PCRM și PSRM (ambele, pro-ruse) încearcă să își creeze imaginea și a fondat Mișcarea Alternativa Națională, care susține aderarea Republicii Moldova la UE.

Convertirea pro-europeană a lui Ceban este de dată relativ recentă. În 2019, după ce a fost proaspăt instalat în funcția de primar al Chișinăului, s-a deplasat la Moscova pentru a se întâlni cu nimeni altul decât Dmitri Kozak – autorul memorandumului fatidic omonim care trebuia să „soluționeze” conflictul transnistrean prin plasarea R. Moldova sub controlul total al Moscovei.

În 2023, Ceban a declarat în repetate rânduri că „integrarea europeană ar trebui să devină idee națională în Republica Moldova”. Deloc de neglijat este faptul că, potrivit Trezoreriei SUA, noua grupare politică creată de Ivan Ceban a primit sprijinul unei echipe de consilieri ruși, coordonată de Igor Gudilin, fost ofițer FSB.

Un alt partid ce animă stindardul pro-european este PSDE (Partidul Social Democrat European), creat prin redenumirea PD, fostul partid al mafiotului fugar- Vlad Plahotniuc. PSDE se pare că ar fi moștenit rețetele din afara Chișinăului create în perioada Plahotniuc și speră să obțină un rezultat promițător la alegerile locale. Nu este exclus să primească în continuare bani de la Plahotniuc.

Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, creat de fostul premier Ion Chicu, își propune „consolidarea societății noastre în jurul obiectivului de integrare a Republicii Moldova, stat independent și suveran, în familia țărilor europene”. Ion Chicu, fost premier propus de președintele pro-rus Igor Dodon, a susținut acordarea unui credit de 200 mil. $, în condiții netransparente și dezavantajoase, R. Moldova de către F. Rusă.

Moscova cooperează strâns cu cei doi oligarhi fugari – Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor pentru alegerile locale din noiembrie 2023 și menținerea audiovizualului din Republica Moldova în aria propagandei Kremlinului. Procurorii de la Chișinău au dezvăluit de curând tentative ale lui Șor de a cumpăra, în coordonare cu Moscova, partide pro-europene. Arina Spătaru, fostă deputată, a fost infiltrată de procurorii de la Chișinău în anturajul lui Șor cu scopul de a deconspira finanțarea externă a  partidului – Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa. Un alt partid pro-european care urma să fie preluat de Șor este Liga Orașelor și Comunelor. De altfel, însuși Șor a recunoscut public că finanțează partide politice: „Eu nu consider că fac ceva ilegal. La fel ca și fondurile europene, susțin proiectele politice din Moldova. Diferența este că eu dau bani pentru drumuri, infrastructură, ajutor social și îmi dezvolt țara. (…) În 4 luni, Arina Spătaru și Adrian Culai au primit 1,45 milioane de dolari pentru salariile lor lunare de câte 10 mii de dolari, ale staffului – de la 5 la 10 mii de dolari pe lună. Din spusele domnului Culai, câte 10 mii de dolari au primit viitorii candidați la funcția de primar din raioanele Criuleni și Anenii Noi. Am o întrebare – unde sunt banii și cum îi veți returna?”.

Moscova a pregătit, împreună cu Ilan Șor și oferta „tradițională” cu discurs extrem antieuropean, anti-PAS și anti-Maia Sandu. În acest sens, a fost relansat cu sprijinul lui Șor Partidul Renaștere, care susține „că integrarea în UEE și parteneriatul strategic cu Federația Rusă sunt în interesul țării noastre. Pentru noi, nu este vorba doar de resursele energetice disponibile și de piața de desfacere, ci și de cooperarea în domeniul științei, de limba și spațiul cultural comun, de istoria comună”.

Renaștere se declară împotriva integrării europene a Republicii Moldova și este în vizorul procurorilor de la Chișinău într-un dosar de corupție și spălare de bani. Partidul este susținut deschis de Federația Rusă, Maria Zaharova l-a apărat deschis în momentul în care un sediu al acestuia a fost percheziționat de procurorii moldoveni. Oleg Vasnetov, ambasadorul Federației Ruse în R. Moldova, s-a întâlnit cu Vasile Bolea, candidatul Renaștere la funcția de primar al Chișinăului, pentru a discuta despre programul electoral al partidului. Liderii partidului Renaștere nu atacă în discursurile lor partidele fals pro-europene create sub comanda lui Șor, Plahotniuc, Moscovei.

Un proiect de țară pro‑european cu perspective neclare

Potrivit sondajelor de opinie, aproximativ 50% din populația Republicii Moldova susține aderarea la UE. Erodarea electorală a PAS la guvernare pe fondul problemelor economice determinate de pandemie, în contextul războiului, tinde să reducă și susținerea pentru integrarea europeană. Pentru societatea de dincolo de Prut, integrarea europeană nu este însă un proiect de țară ce poate fi susținut pe termen lung din cauza dezamăgirilor repetate prin care a trecut populația după afundarea în corupție a Alianțelor pentru Integrare Europeană, dar și pentru că Rusia este încă foarte activă și influentă. În mass-media, Șor și Plahotniuc au decis să își unească rămășițele imperiilor mediatice sau să permită retransmiterea ilegală a canalelor rusești. În același timp, spațiul virtual este puternic influențat de propaganda Kremlinului, iar Komsomolskaia Pravda, ziar de cancan, este distribuit fără probleme pe teritoriul R. Moldova.

Structura instituțională a Republicii Moldova este fragilă. Are un deficit grav de resurse umane, pentru foarte multe posturi scoase la concurs nu se prezintă niciun candidat. Salariile sunt în continuare foarte mici, deși au fost majorate în ultimul an, mediul privat (în special organizațiile internaționale) și perspectivele emigrării în state UE sunt în continuare mult mai atractive. La acestea se adaugă slabele competențe determinate de absența formării profesionale. În domeniul afacerilor europene, cunoștințele trebuie aprofundate. O mare parte a funcționarilor publici încă nu conștientizează ce înseamnă statutul de țară candidată la UE, precum și efortul pe care vor trebui să îl facă în contextul unei eventuale deschideri a negocierilor.

Determinarea și dorința personală de a construi o carieră în domeniul afacerilor europene sunt minime, în absența unui bonus de remunerație, pe măsura efortului depus. Singurul atu este vârsta tânără a multor funcționari din grupurile de lucru.

În plus, în cadrul administrației rezistența este destul de solidă. Aceasta se explică fie prin infiltrările rusești sau prin activitățile oamenilor care au servit vechile regimuri autohtone și care sunt încă ghidați de oligarhii fugari. //