Republica Moldova, în viteză spre Uniunea Europeană

Republica Moldova se află în cel mai fericit moment al istoriei post independență: a primit statutul de țară candidată UE și ucrainenii au reușit să prevină o invadare a acesteia de către Rusia. 

Ileana Racheru 23.05.2023

De același autor

Maia Sandu a convocat la 21 mai 2023 Adunarea Moldova Europeană, eveniment menit să transmită cetățenilor Republicii Moldova că „proiectul nostru de țară și obiectivul nostru este ca Moldova să fie până în 2030 membru cu drepturi depline al familiei europene. Acesta nu este doar angajamentul meu. Avem susținerea Uniunii Europene în acest drum. Și asta o cere poporul Republicii Moldova”. Lidera de la Chișinău s-a adresat mulțimii în limbile română, rusă, găgăuză, ucraineană și bulgară, menționând că „Uniunea Europeană apără și susține grupurile etnice și cultura acestora”.

Maia Sandu a specificat și cum ar putea să contribuie cetățenii la construirea Moldovei europene: o societate unită, combaterea dezinformării, ajutorarea ucrainenilor pentru a rezista agresiunii Rusiei, să respecte regulile europene, să își facă meseria corect, să apere democrația și să participe la alegeri, să privească Moldova cu mândrie.

 

Pe scena plasată în Piața Marii Adunări Naționale, s-a aflat și Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, care a transmis publicului că este dreptul cetățenilor Republicii Moldova să își aleagă viitorul și a lăudat curajul celor care au sfidat Rusia primind refugiați ucraineni. Metsola a transmis și îndemnul „Alegeți Europa, iar Europa vă va primi cu brațele și inimile deschise”.

Manifestația s-a desfășurat într-un loc simbolic pentru statul de dincolo de Prut – Piața Marii Adunări Naționale (unde au avut loc la începutul anilor ʼ90 adunările pro-independență și a fost citită declarația de independență), precum și în capitale europene (Paris, Londra, Dublin, Roma și Viena). Pe scenă au urcat artiști recunoscuți pentru melodii cu mesaje pro-independența R. Moldova (față de Rusia), proeuropene, compozitori, scriitori, agricultori, reprezentanți ai societății civile. Participanții la Adunarea Moldova Europeană au adoptat și o rezoluție adresată clasei politice, ce cuprinde următoarele solicitări: amendarea Constituției pentru stabilirea aderării Republicii Moldova la UE, deziderat care ar trebui urmat de toți actorii politici; deschiderea rapidă a negocierilor pentru aderare; transpunerea rapidă a legislației și pregătirea funcționarilor pentru aderare; extinderea contextului internațional pentru soluționarea conflictului transnistrean; interconectarea tuturor sistemelor de infrastructură la piața europeană – electric, de transport de gaze, rutier, feroviar, de comunicații – pentru a exclude orice tip de șantaj; condamnarea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

 

Realitatea paralelă rusească, antieuropeană, din Orhei, Comrat și Bălți 

 

În ultimul an, Rusia și mafioții locali fugari au încercat să destabilizeze de mai multe ori regimul politic și societatea din R. Moldova. Partidul Șor a organizat constant proteste plătite menite să răstoarne guvernul proeuropean, în contextul situației economice dramatice – cu o inflație care a ajuns și la 30%. Ilan Șor, finanțatorul partidului omonim, este un oligarh refugiat în Israel și condamnat definitiv de Curtea de Apel Chișinău la 15 ani de închisoare pentru „furtul miliardului” (o schemă de fraudă prin care trei bănci importante din Republica Moldova au fost devalizate cu 1 miliard de dolari). După condamnarea sa în instanța de fond, oligarhul a fugit în Israel, pentru a nu ajunge la închisoare.

Partidul Șor are un mesaj populist, dar presa occidentală (The Washington Post) a publicat informații conform cărora Ilan Șor s-ar fi aflat pe statele de plată ale FSB și era „veriga-cheie a unui lanț de oligarhi pro-Kremlin din R. Moldova”. În prezent, Curtea Constituțională a Republicii Moldova analizează o solicitare a guvernului cu privire la declararea ca neconstituțional a Partidului Șor, pe motiv că acesta și candidații săi au beneficiat de finanțări ilegale în campaniile electorale. Partidul Șor a apărut sub această denumire în 2016, după schimbarea numelui anterior – Mișcarea Ravnopravie (în limba rusă – egalitate), pe fondul câștigării, din primul tur, al alegerilor pentru Primăria orașului Orhei de către Ilan Șor în 2015. Ulterior, Ilan Șor a obținut mandate de deputat în 2019 și 2021.

Candidatul Partidului Șor, Marina Tauber, a câștigat primul tur al scrutinului pentru Primăria orașului Bălți în 2021, dar a fost exclusă din turul II pentru că a folosit în campania electorală fonduri nedeclarate.

Formațiunea Șor este un partid-locomotivă care are o unică figură proeminentă-Ilan Șor, care a continuat să atragă electorat prin mesaje video adresate din Israel și difuzate inclusiv în locuri publice, și prin „donații”/pomeni electorale: chermeze publice, înființarea unor magazine sociale, investiții minore în infrastructură și parcuri de distracție.

 

Ultima reușită electorală a Partidului Șor a fost la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, unde în doar câteva săptămâni a impus drept câștigătoare o candidată, fără CV, cu o declarație de avere ce ridică semne de întrebare și care cu câteva săptămâni în urmă era total necunoscută publicului – Evghenia Guțul. Ilan Șor a făcut campanie pentru Guțul din Israel, mesajele fiind un amalgam de idei populiste și prorusism: „Vreau ca Găgăuzia să devină un plai de vis, bogat și prosper”. Guțul declara „Suntem, ca să spunem așa, un partid prorus. Vrem să fim în continuare prieteni cu Federația Rusă, să fim prieteni cu alte țări. Nu vrem niciun conflict”.

Scrutinul din autonomie este însă contestat de autoritățile de la Chișinău, iar procurorii din cadrul Centrului Național Anticorupție investighează posibila corupere a alegătorilor, finanțarea ilegală a campaniei electorale și falsificarea votului pentru persoane decedate și din diaspora. În mod paradoxal, niciunul dintre contracandidații Evgheniei Guțul nu a contestat scrutinul.

 

Pionii Rusiei în Republica Moldova

 

Partidul Șor are doar 5 deputați în parlamentul de la Chișinău, având o acoperire minimă la nivel național. A avut însă un succes fulminant la nivel local.

La 21 mai 2023, Partidul Șor a organizat la Comrat, Orhei și Bălți mitinguri de protest față de Adunarea Moldova Europeană anunțată de Maia Sandu cu scopul de a solicita organizarea unui referendum pentru stabilirea vectorului extern al Republicii Moldova. Cele trei orașe de provincie au fost transformate începând din 2015 în fiefuri ale Partidului Șor. Însă partidul fugarului se mobilizează în vederea scrutinului local, programat pentru toamna lui 2023. De remarcat faptul că primul experiment electoral al Partidului Șor a fost orașul Orhei, cu populație majoritar românească, căreia Ilan Șor i s-a adresat exclusiv în limba rusă (pentru că nu vorbește limba română).

 

Partidul Șor nu este unicul pion al Rusiei în Republica Moldova, pe eșichierul pro-rus al scenei politice se mai regăsește și Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (20 de deputați). PSRM se află în proces de descompunere, pe fondul plecării din formațiune a doi deputați și a peste 300 de aleși locali (dintre care 10 primari) pentru a fonda mișcarea „Pentru Popor”. Cartea prorusă este jucată și de primarul Chișinăului, Ivan Ceban, care a creat o formațiune – Mișcarea Alternativă Națională, ce susține declarativ integrarea europeană. Trezoreria SUA a anunțat însă că aceasta ar fi beneficiat de consilierea unor politehnologi ruși apropiați de FSB.

 

Partida proeuropeană este reprezentată de Partidul Acțiune și Solidaritate, din care provine Maia Sandu, și de Comitetul pentru Unitate și Bunăstare creat în 2022. Ultimul afișează mesaje proeuropene, dar și unioniste (care cel mai probabil îl vor descalifica în opțiunile electoratului). Probabil că va reuși să smulgă doar un număr infim de consilieri locali de la PAS.

Republica Moldova se află în cel mai fericit moment al istoriei post independență. În 2022, a primit statutul de țară candidată UE și ucrainenii au reușit să prevină o invadare a R. Moldova de către Rusia. La guvernare se află o majoritate proeuropeană stabilă, care a reușit să facă față amenințărilor cu „arma” energetică ale Rusiei și valului de refugiați. În politica externă, Republica Moldova a marcat la nivel maxim: sprijinul de la Bruxelles și Washington este mai însemnat ca oricând, parteneriatul cu România funcționează la turații maxime. Alegerile locale din toamna lui 2023 sunt însă un test important pentru PAS. De importanță majoră este crearea unei mase critice la nivelul societății care să susțină aderarea la Uniunea Europeană ca unică opțiune de politică externă. //

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22