Republica Moldova: între războiul Rusiei și provocările pe drumul european

Vocile societății civile de la Chișinău susțin că rezultatele referendumului și ale alege­rilor prezidențiale arată că două bătălii au fost câștigate în cadrul unui mare război pentru integrarea în UE a Republicii Moldova. Victoria strategică ar trebui să fie obținută de forțele autentic pro-europene la alegerile parlamentare din 2025.

Rezultatele alegerilor prezidențiale din Republica Moldova și referendumul pro-UE ar trebui să declanșeze un restart pentru guvernarea PAS (Partidul Acțiune și Solidaritate). Este de așteptat ca rezultatele celor două scrutine să declanșeze și o regrupare a forțelor politice pro-ruse și fals pro-europene (susținute de Rusia). Rusia vrea să transforme R. Moldova într-o altă problemă majoră de securitate pentru Ucraina. Putin sigur nu a uitat eșecul din 2022, când nu a putut să implice și R. Moldova în războiul din Ucraina.

Pentru ca R. Moldova să rămână angajată pe o traiectorie pro-europeană pe lista priorităților imediate ale PAS ar trebui să se regăsească mai multe deziderate. Le vom explica în continuare.

Soluționarea problemelor de comunicare ale Maiei Sandu și ale PAS

Acest lucru presupune și renunțarea la egocentrism, și la atitudinea de superioritate.

Majoritatea celor susținuți de PAS pentru a ocupa cele mai importante funcții de conducere din Republica Moldova au CV-uri impecabile, adesea cu studii la universități occidentale prestigioase, dar sunt total lipsiți de capacitatea de a relaționa și de a transmite mesaje către cetățenii simpli. În campania pentru referendum nu au fost capabili să comunice faptul că organizarea acestuia a fost motivată de necesitatea de a o oferi o asigurare în plus pentru parcursul european al Republicii Moldova prin introducerea unei constrângeri de natură constituțională pentru guvernele de orice culoare politică.

În același timp, PAS și instituțiile de la Chișinău ar trebui să aibă campanii susținute de informare a cetățenilor pe platformele de socializare precum Telegram și TikTok, unde acoliții Rusiei/ai lui Șor au un control aproape total.

O nouă strategie de lucru în instituții

Mai exact, o nouă strategie pentru abordarea relațiilor dintre conducătorii numiți politic și sistemul de stat/instituțiile publice și specificului local al R. Moldova.

Oamenii cărora le-a fost încredințată conducerea instituțiilor, care de cele mai multe ori nu aveau experiență de lucru în cadrul sistemului, au provenit din societatea civilă sau chiar au venit din afara Republicii Moldova. Abordarea acestora, în special în domeniul justiției, a fost una a revoluției totale în relațiile cu funcționarii din instituții și nu a luat în considerare cooptarea profesioniștilor, care nu aveau grave probleme de integritate. De asemenea, nu s-au avut în vedere două aspecte care țin de specificul local al Republicii Moldova, în care funcționarii așteaptă indicațiile directe din partea conducerii pentru orice tip de acțiune, precum și reziliența sistemului (în special în domeniul justiției) construită aproape 30 ani. După 30 ani în care în Republica Moldova au fost ratate „n” reforme în justiție și în diverse domenii ale administrației publice, angajații din sistemul de stat se așteptau ca reformele PAS să aibă aceeași soartă.

O altă problemă a fost faptul că nu s-au construit relații de încredere și că nu s-au acordat beneficii de statut social și financiare în implicarea pentru contribuțiile la procesul de integrare europeană, anticorupție. De abia în 2024 au fost anunțate recompense salariale pentru funcționarii implicați direct în procesul de integrare europeană. Reforma justiției s-a împotmolit în proceduri cronofage și în dispute cu privire la identificarea unui sediu adecvat pentru Procuratura Anticorupție. În absența unor prevederi legislative care să ofere procurorilor statut de magistrați și care să le ofere independență față de procurorul general este greu de crezut că se va crea o masă critică pro-reforme în sistemul de justiție.

Obstacole aproape (im)posibil de surmontat pentru parcursul pro-european

O problemă majoră a Republicii Moldova este lipsa de resurse umane/fluctuațiile mari de personal la nivelul tuturor instituțiilor publice, care nu fac față concurenței cu mediul ONG ce beneficiază de finanțare din Occident.

O altă problemă este neputința de a crea o alternativă pro-europeană la PAS, determinată de divergențele dintre diverșii lideri care au încercat să structureze noi partide, rezultatele slabe la alegerile locale, imposibilitatea de a desemna sau înregistra candidați pentru alegerile prezidențiale, precum și lipsa unei viziuni clare pentru construirea unui viitor european pentru Republica Moldova.

Coaliția pentru Unitate și Bunăstare și Blocul Împreună se declară pro-europene, au un discurs critic la adresa PAS și a Maiei Sandu, dar acesta este lipsit de substanță și nu oferă un plan alternativ pentru realizarea reformelor necesare aderării la UE. Ambele au avut rezultate dezastruoase la alegeri. În plus, cele două au fost percepute cu suspiciune de electoratul pro-european, pentru că au susținut aderarea la UE prin unirea R. Moldova cu România. Mesajul unionist i-a apropiat în percepția publică de interesele Rusiei, care a promovat prin lideri dubioși și a compromis mișcarea unionistă ca instrument pentru divizarea societății din R. Moldova.

PSDE (Partidul Social Democrat European) susține că e pro-european, dar a eșuat după ce liderii acestuia nu au fost capabili să ajungă la un compromis cu privire la desemnarea unui candidat la alegerile prezidențiale. În plus, a atras suspiciuni că servește intereselor Moscovei, după ce a avut tentative de fuziune cu MAN (Mișcarea Alternativă Națională), partidul primarului Chișinăului – Ion Ceban.

MAN își face deja, neoficial, campanie electorală și încearcă să țintească electoratul de centru și al tehnocraților, liber profesioniștilor promițând adoptarea unei legislații care să ofere salarii mai mari pentru medici, polițiști și oricare alte categorii de bugetari care nu vor beneficia de măririle de salarii destinate funcționarilor ce vor contribui direct la elaborarea documentelor pentru negocierile de aderare la UE. MAN susține și coeziunea societății.

Ion Ceban a condamnat activitățile de cumpărare a voturilor, fără a preciza însă că Rusia se află în spatele fraudei electorale. Partidul său a elaborat chiar o propunere pentru o declarație, fără valoare juridică, prin care să fie condamnate „coruperea alegătorilor și utilizarea discursului de ură în campaniile electorale”. Ceban a câștigat primul mandat de primar al Chișinăului cu o platformă pro-rusă, a fost deputat în PCRM și PSRM.

La alegerile parlamentare, a căror dată trebuie stabilită în perioada iulie-noiembrie 2025, este de așteptat ca Rusia să încerce să ocupe cea mai mare parte a spectrului politic cu partide care susțin orientarea „tradițională” pro-Est a Republicii Moldova, dar și cu falși pro-europeni. Potrivit Barometrului Opiniei Publice din octombrie 2024, PAS este cotat cu aproximativ 27% din intențiile de vot, pe locul 2 se află Blocul Victoria cu 13% intenții, urmat de PSRM cu 11% și de Partidul Nostru – 10%. Celelalte partide nu ar reuși să treacă pragul electoral. De notat că Blocul Victoria a fost creat de oligarhul fugar, condamnat definitiv la 15 ani închisoare, Ilan Șor, la Moscova, și nu este înregistrat în Republica Moldova. Blocul Victoria nu a reușit să își înregistreze candidatul – Vasile Bolea (ex-deputat PSRM) la alegerile prezidențiale. Ilan Șor a transmis aproape exclusiv de pe rețelele sociale mesaje pentru denigrarea Maiei Sandu. Acesta este singurul actor politic care a susținut deschis aderarea R. Moldova la Uniunea Eurasiatică. A finanțat și concurenți falși pro-europeni la alegerile prezidențiale și a cumpărat voturi cu ajutorul unei bănci de stat din Federația Rusă. 

Partidul Nostru al lui Renato Usatii este dificil de descris ideologic. Renato Usatii este un mafiot, care a făcut avere în Rusia și care s-a lansat aproape de nicăieri în politica moldovenească cu 10 ani în urmă. A fost ales de două ori primar al orașului Bălți. În 2024, s-a plasat pe locul 3 (13% voturi) după primul tur al alegerilor prezidențiale. În discursul de candidatură a promis refacerea industriei după model sovietic, relansarea școlilor profesionale, relații bune cu UE și China. La nevoie, Moscova îl poate folosi în favoarea sa, având în vedere că în Rusia i-au fost deschise mai multe dosare penale și că sursele din care a dobândit averea sunt obscure.

Reorganizarea pro-rușilor

Tabăra pro-rusă și fals pro-europeană care servește interesele Moscovei a început să se reorganizeze și să își creeze noi mesaje pentru alegerile parlamentare din 2025. PSRM a organizat în prima săptămână după turului II al alegerilor proteste cu mesaje în care acuza guvernarea că ar fi fraudat alegerile și prin care susțin că Maia Sandu nu este un președinte legitim, pentru că a câștigat alegerile cu voturile din diaspora și că președintele legitim este Alexandr Stoianoglo. Protestele sunt conduse de președintele PSRM, Igor Dodon. Stoianoglo și-a recunoscut însă înfrângerea la 3 zile după turul II al scrutinului și nu a apărut la protestele socialiștilor, nu a comentat demersul acestora. Mobilizarea alegătorilor nu s-a realizat doar în diaspora, participare însemnată a fost și în raioanele din centrul RM (cu o densitate mai mare a populației), care votează tradițional pro-european. Mobilizare redusă a fost în raioanele din nord și sud, locuite preponderent de rusofoni și rusofili, susținători ai orientării pro-estice.

Este de așteptat ca în viitorul apropiat să apară noi partide pro-europene, cai troieni ai Rusiei, sau ca unele deja înregistrate să fie reactivate cu mesaje și promisiuni pro-europene. Irina Vlah, fosta bașcană, în Găgăuzia și candidată la prezidențiale, a lansat deja un nou partid cu pretenții pro-europene – Partidul Republica Inima Moldovei (PRIM).

O altă mișcare a fost făcută de Tudor Ulianovschi, care s-a alăturat PSDE în încercarea de a resuscita partidul. Însă Ulianovschi a obținut doar 0,5% voturi la alegerile prezidențiale, fiind candidatul cu cel mai slab rezultat din cei 11 înscriși în cursă.

Rusia nu mizează doar pe o competiție politică democratică în R. Moldova. Este de așteptat ca Șor să încerce să mențină sau să recreeze cu ajutorul Federației Ruse rețeaua de fraudare a votului folosită la alegerile pentru funcția de bașcan din Găgăuzia, Bălți, Orhei (2023), precum și la referendum și prezidențiale în 2024.
Rusia îi folosește și pe  foștii și actualii politicieni, pe sociologii, comentatorii, jurnaliștii cu opinii „neutre”, „pro-europene” care proiectează în spațiul public narațiuni nefondate anti-Maia Sandu, sfârșitul regimului pro-european de la Chișinău (pornind de la pretinse sondaje secrete). Toți aceștia ascund frustrări personale că nu li s-au oferit funcții publice (sau dacă acestea le-au fost propuse erau slab remunerate), că au obținut rezultate jenante la alegerile locale și prezidențiale (unele, chiar sub numărul celor care au semnat listele pentru depunerea candidaturilor) sau chiar remunerații primite de la Șor.