Republica Moldova: lupta pentru alegeri libere și corecte, în fieful Moscovei din Găgăuzia

La 25 martie 2025, Evghenia Guțul, bașcana Găgăuziei, a fost reținută de ofițerii anticorupție din R. Moldova pe aeroportul din Chișinău, sub acuzațiile de gestionare frauduloasă a fondurilor electorale, complicitate la finanțarea ilegală a Partidului Politic Șor, cu ajutorul unei grupări de crimă organizată și fals în declarații. Ulterior, Guțul a fost plasată în arest preventiv pentru 30 de zile.

Pe numele Evgheniei Guțul există două dosare penale, ambele având legătură cu infracțiuni săvârșite pentru finanțarea ilegală a proiectelor politice ale grupării de crimă organizată coordonate de oligarhul fugar Ilan Șor. Potrivit procurilor, în calitate de secretară în Partidul Șor, alături de câteva colege, Guțul a transportat regulat de la Moscova bani în numerar în Republica Moldova (sumele erau mai mici de 8.000 de dolari și  nu trebuiau declarate la intrarea în țară). Banii au fost utilizați pentru finanțarea Partidului Șor.

Bașcana s-ar putea alege  cu o amendă de la 57.500 până la 92.500 de lei moldovenești sau  închisoare de la 2 la 7 ani. În ambele situații, i-ar fi interzis și  dreptul de a ocupa anumite funcții publice pentru o  perioadă de 2-5 ani. Guțul susține că este nevinovată și că e victima persecuțiilor politice ale Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare, și ale Maiei Sandu. Reținerea Evgheniei Guțul a fost condamnată de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Reținerea Evgheniei Guțul se înscrie în seria de acțiuni desfășurate de instituțiile de Justiție de la Chișinău, cu scopul de a demonta rețeaua de crimă organizată coordonată de Ilan Șor și Moscova, de a frauda procesele electorale din Republica Moldova. Obiectivul final al Rusiei este instalarea la putere, ca urmare a alegerilor parlamentare din 2025, a unor forțe politice pro-ruse care să pună capăt procesului de integrare europeană a Republicii Moldova și să creeze noi probleme de securitate Ucrainei. Acțiunile Rusiei fac parte dintr-o campanie largă de schimbare a autorităților locale și centrale ale R. Moldova prin cumpărarea de voturi. La alegerile locale din 2024, Moscova și Șor au reușit să pună în funcția de primar al orașului Orhei o primăriță necunoscută publicului. La primăria din Bălți au plasat pe primul loc în turul I o altă necunoscută (care a fost eliminată din cursă pe motiv de fraudă). Pentru alegerile prezidențiale și referendumul pro-european din 2024, ținta grupării Șor a fost să cumpere aproximativ 300.000 de voturi (circa 20% din totalul celor prezenți la urne).

Evghenia Guțul a fost primul experiment electoral prin care Rusia și mafiotul Ilan Șor (condamnat definitiv la 15 ani închisoare într-un dosar cu privire la frauda bancară prin care trei bănci din R. Moldova au fost devalizate) au instalat, în 2023, într-o funcție publică – bașcan al Găgăuziei, o persoană total necunoscută publicului. De altfel, imediat după turul II al alegerilor pentru funcția de bașcan (un fel de guvernator local, care este însă și membru din oficiu al guvernului de la Chișinău), jurnaliștii s-au chinuit câteva zile ca să afle cine este noua bașcană. Evghenia Guțul era șomeră, absolventă a unei facultăți de drept dubioase și locuia într-un sat din Găgăuzia, alături de soț și de cei doi copii. Primele declarații publice ale Evgheniei Guțul au fost un șoc total, pentru că aceasta are abilități intelectuale extrem de reduse. Guțul a candidat din partea Partidului Șor (declarat ulterior neconstituțional și scos din registrul partidelor). Opt candidați au fost înscriși în competiția pentru funcția de bașcan, toți cu platforme electorale pro-ruse. Șase din cei opt candidați erau cunoscuți publicului prin funcțiile pe care le-au deținut anterior în legislativul local din Găgăuzia – Adunarea Populară, bașcan, deputați în parlamentul de la Chișinău sau ambasador în Turcia. Comisia Electorală Centrală de la Chișinău a transmis înainte de data desfășurării alegerilor către Comisia Electorală din Găgăuzia informații din care rezulta că niciun candidat nu respectă legislația cu privire la finanțarea campaniei electorale, Evghenia Guțul fiind beneficiara celei mai mari sume. Dar organismul electoral local a validat rezultatele scrutinului.

Găgăuzia a dobândit statutul de autonomie, conform Legii nr. 344/1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) adoptat de parlamentul de la Chișinău „în scopul satisfacerii necesităţilor naţionale şi păstrării identităţii naţionale a găgăuzilor, dezvoltării lor plenare şi multilaterale, prosperării limbii şi culturii naţionale, asigurării sinestatorniciei politice şi economice”. Găgăuzia este locuită în majoritate de etnici găgăuzi, descendenți ai unor turci de confesiune ortodoxă. Găgăuzii sunt reprezentați politic, la nivel local, de un bașcan (ales prin vot direct) și de o Adunare Populară – un fel de legislativ local (35 deputați).

Găgăuzia a fost în ultimii 30 de ani un fief al Rusiei și al partidelor pro-ruse din Republica Moldova, aproape toate guvernările de la Chișinău au lăsat-o la cheremul Moscovei. Doar în ultimii ani, s-au înmulțit eforturile guvernării de la Chișinău pentru integrarea reală în R. Moldova – prin creșterea numărului de clase cu predare în limba română, organizarea de cursuri de limba română pentru funcționarii din regiune. La alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova din 2024, candidata proeuropeană Maia Sandu a obținut doar 3% din voturi. În Transnistria, regiune necontrolată de Chișinău, Maia Sandu a obținut 20% din voturi.

În prezent, viața politică locală din Găgăuzia este controlată de Șor, care are pârghii de influență, pe lângă Evghenia Guțul, pentru 17-18 deputați din Adunarea Populară, iar electoratul este victima propagandei pro-ruse.