De același autor
La alegerile din 5 și 19 noiembrie 2023, PAS (Partidul Acțiune și Solidaritate), aflat la guvernare, nu a obținut niciun mandat de primar în cele mai importante orașe. Dar s-a clasat pe locul I la numărul de consilieri raionali (aproximativ 33%) și la numărul total de primari (391- aprox. 32%). Pe locurile II și III se află PSRM (Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 144 - 16,1%) și PSDE (Partidul Social Democrat European - 103 mandate - aprox. 10%). Un număr important de funcții de primar va fi ocupat de independenți – 116. PSRM este partid parlamentar de opoziție pro-rus, iar PSDE provine din reconfigurarea PDM (Partidul Democrat din Moldova) al oligarhului fugar Vlad Plahotniuc. Despre candidații independenți, presa de la Chișinău a scris că o parte a acestora ar putea fi susținuți de Rusia, oligarhii fugari Ilan Șor și Vlad Plahotniuc. Cea mai importantă victorie repurtată de Rusia a fost funcția de primar al Chișinăului, care a fost obținută din primul tur al scrutinului de primarul actual, Ivan Ceban - fost membru al PSRM, care a candidat folosind o platformă fals pro-europeană – Mișcarea Alternativa Națională. În 2019, Ceban a fost susținut de pro-rușii din PSRM.
În același timp, la primăria Orheiului a câștigat din primul tur Tatiana Cociu, o candidată anonimă, a unui partid necunoscut - Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei, susținută de Ilan Șor. În turul II pentru funcția de primar al orașului Bălți s-a calificat o altă necunoscută, sprijinită tot de Ilan Șor - independenta Arina Corsicova. Aceasta a fost însă scoasă din competiția electorală de Consiliul Electoral din Bălți, pe motiv că a încălcat legislația cu privire la finanțarea și desfășurarea campaniei electorale.
Scrutinul a fost atât un test pentru securitatea Republicii Moldova, cât și prima evaluare pe care electoratul a făcut-o PAS, aflat la guvernare din 2021. Deși războiul se poartă la sute de kilometri distanță de granițele Republicii Moldova, Rusia a creat noi strategii pentru a readuce Republica Moldova în sfera sa de influență și pentru a o transforma într-o amenințare în plus la adresa Ucrainei. Alegerile locale din 2023 au creat un context prin care Moscova a încercat să își creeze poli de putere la nivel local, cu scopul de a pune bazele unor platforme de acțiune pentru alegerile prezidențiale din 2024 și parlamentare din 2025. Moscova a acționat și finanțat în tandem cu oligarhii fugari Șor și Plahotniuc. Serviciul de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova a publicat cu câteva zile înainte de primul tur al alegerilor un raport care a menționat „atingerea unui nivel fără precedent al intensităţii acţiunilor și faptelor săvârşite de un actor statal străin – Federaţia Rusă – orientate la ancorarea statului nostru, Republica Moldova, în spaţiul său de influenţă… prin: - amplificarea tendințelor radicale, de natură separatistă, în zona de sud a RM, în special UTAG; - propagandă şi alterarea spaţiului informațional; - ingerința FR în procesul electoral din RM; - operațiuni subversive derulate de serviciile speciale ruse; - exploatarea elementelor de crimă organizată”.
Pe baza raportului SIS, Comisia pentru Situații Excepționale, condusă de premierul Dorin Recean, a decis cu câteva zile înainte de turul I scoaterea din cursa electorală a partidului ȘANSA, controlat de Ilan Șor.
Strategia Moscovei a fost într-un fel o imitație a celei folosite de Plahotniuc în trecut: acțiuni pentru a obține cât mai mult control asupra scenei politice din Republica Moldova. Așa cum Plahotniuc a controlat atât PD - considerat ca fiind partid de centru, cât și PL - partid unionist sau pe președintele pro-rus Igor Dodon, Rusia (împreună cu cei doi mafioți fugari) a încercat să investească în cât mai mulți actori politici: partide fals pro-europene, partide pro-ruse, populiste, candidați independenți.
În același timp, au inventat strategii pentru a evita situațiile din trecut, în care unii candidați au fost scoși din cursa electorală, iar Rusia și Șor au rămas fără candidați, prin cumpărarea unor candidați independenți și a unor partide care existau doar formal în registrul electoral.
Pentru PAS, rezultatele alegerilor sunt mai mult decât o notă de trecere, după doi ani de guvernare în condiții extrem de grele: consecințele pandemiei, gestionarea crizei refugiaților din Ucraina, probleme economice grave (30% inflație) și șantajul energetic al Rusiei. PAS a fost taxat de electorat din cauza reformelor lente din justiție și pentru că nu a reușit să identifice și să crească noi lideri, păstrând-o ca locomotivă aproape exclusiv pe Maia Sandu.
În același timp, rezultatele scrutinelor locale nu sunt neapărat definitorii pentru alegerile prezidențiale și parlamentare din 2024, respectiv 2025, pentru că la locale diaspora nu votează.
De asemenea, localele au arătat că Rusia nu și-a pierdut capacitatea de a inventa noi strategii electorale pentru Republica Moldova – adaptându-se inclusiv la solicitările pro-europene ale electoratului. Pe eșichierul pro-european autentic nu s-a profilat niciun partid după locale. Această situație ar putea complica foarte mult perspectivele R. Moldova de aderare la UE, în condițiile în care e puțin probabil ca PAS să mai obțină o majoritate parlamentară. În plus, Rusia a inițiat încă din noiembrie 2023 un proces de transformare a Irinei Vlah într-o posibilă alternativă la Maia Sandu. Vlah este fost bașcan al Găgăuziei, cu origini găgăuze și bulgare, care a candidat la alegerile din UTAG cu platforme pro-ruse, care s-a convertit ulterior la cauza pro-europeană și a învățat limba română. //
