De același autor
La 31 martie 2022, o delegație care îi includea pe parlamentarii Diana Ivanovici-Șoșoacă, Mihai Lasca, Francisc Tobă (independenți, foști membri ai formațiunii naționaliste AUR) și Dumitru Coarnă (expulzat de curând din PSD) s-a prezentat la sediul ambasadei Federației Ruse la București, cu o solicitare a „majorității românilor” cu privire la neutralitatea României, în sensul neimplicării acesteia în conflictul din Ucraina și lansarea unor tratative de pace la București. Cei patru au susținut că inițiativa are suportul unor ONG-uri și personalități din 70 de țări. Deși controversata ofertă a fost declinată de ambasadorul Valeri Kuzmin, știrea a fost preluată rapid de mass-media mainstream din România.
În contextul războiului din Ucraina și al solicitărilor Rusiei cu privire la declararea neutralității permanente a acesteia, pe frontul propagandei proruse din România a fost lansată o nouă temă – neutralitatea României, pentru a preveni o situație în care „veți fi puși în fața faptului împlinit, în care nu veți mai avea timp să arătați cu degetul și să căutați vinovați pentru această întârziere a liderilor politici și implicarea poporului român în acest conflict armat”.
Dar și pentru ca „uniți să ne obținem neutralitatea și să ne declarăm neutri de orice fel de risc militar în ceea ce prevede un conflict armat cu Rusia sau cu alte forțe militare”.
Mesajele au fost publicate încă din primele zile ale războiului pe site-uri cu profil ortodox (romanortodox.info și ortodoxinfo.ro) și erau însoțite de un apel la proteste. Pe ortodoxinfo.ro au fost completate propuneri cu privire la refuzarea acordării de ajutor militar pentru Ucraina și acordarea cetățeniei române pentru toți etnicii români din Ucraina și din Republica Moldova. Nu a lipsit nici reafirmarea dezideratului veșnic al naționaliștilor care susțin unirea Basarabiei (nu a R. Moldova) cu România, în noul context, fără repetarea situației din 1918, când armata română a trecut Prutul.
Cele două site-uri publică conținut cu caracter ortodox, cel mai adesea reprodus din cărțile de învățătură ale sfinților sau din Biblie, reprodus în forma originală sau folosit pentru a potența mesaje cu caracter naționalist.
Site-ul românortodox.info este promovat de vestidinrusia.ro. Despre ultimul se poate afla că „se bazează în principal pe informații furnizate de mass-media din Federația Rusă, încercând să prezinte un punct de vedere direct de la sursă asupra fenomenelor politice, sociale, culturale care se petrec în Rusia de astăzi”. Conținutul difuzat de acesta constă în majoritate din traduceri de articole și interviuri publicate de mass-media oficială din F. Rusă, pusă în slujba propagandei Kremlinului.
Cele două site-uri cu profil ortodox au promovat în trecut referendumul pentru modificarea Constituției și mesaje antivaccinuri. Trebuie menționat însă faptul că acestea nu sunt în niciun fel afiliate Bisericii Ortodoxe Române, având chiar conținut critic la adresa acesteia, acuzându-i pe patriarhul Daniel și pe majoritatea preoților că au poziții ecumeniste.
În paralel, mesajul cu privire la declararea neutralității României a circulat în emisiuni despre războiul din Ucraina, organizate de diverse televiziuni locale, precum și în dezbateri pe zoom difuzate pe Facebook și YouTube, la care s-a remarcat prezența senatoarei Diana Șoșoacă.
Republica Moldova și capcana neutralității
În România, propaganda prorusă este introdusă fie pe filieră occidentală, fie prin preluarea de conținut din mass-media din Republica Moldova.
Discuțiile cu privire la statutul de neutralitate s-au reactivat de curând și în Republica Moldova. Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), formațiune de orientare prorusă, a depus la începutul lunii martie o inițiativă legislativă „pentru stabilirea neutralității permanente a Republicii Moldova”, deși, potrivit art. 11 al Constituției din 1994: „Republica Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă. Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său”. Vicepreședintele BCS, Vlad Batrâncea, a declarat că „acest proiect vine să consolideze principiul constituțional al neutralității. Nu este unul politic sau ideologic și nu vine în contextul evoluțiilor din țara vecină”.
Socialiștii nu au dat însă asigurări că neutralitatea reprezintă asigurarea că apetitul revizionist al Kremlinului nu va viza și Republica Moldova. Nu au ezitat însă să acuze guvernarea de la Chișinău că ar putea implica R. Moldova în conflictul din Ucraina, deși Maia Sandu a comunicat clar că guvernul de la Chișinău și societatea civilă vor acorda strict ajutor umanitar ucrainenilor.
Mai mult, socialiștii au susținut că acel proiect de lege nu vizează regiunea transnistreană. Acest aspect trebuie reținut, în contextul în care pe teritoriul controlat de autoritățile separatiste și nerecunoscute de la Tiraspol este dislocat, fără a avea statut legal, GOTR (Grupul Operativ al Trupelor Ruse, creat din rămășițele fostei Armate a XIV-a a URSS), considerată trupe de ocupație.
Foarte curând, în mass-media de la Chișinău au apărut și reacțiile regimului separatist și nerecunoscut de la Tiraspol. În contextul deciziei guvernării proeuropene de la Chișinău, de a depune cererea pentru aderarea la UE, liderul separatist de la Tiraspol a acuzat voalat și fără fundament că „decizia autorităților moldovenești înseamnă disponibilitatea de a transfera suveranitatea Republicii Moldova către organele supranaționale de la Bruxelles și trecerea la dezvoltarea militaro-politică și economică finală a teritoriului Republicii Moldova de către Occident”.
Pentru proeuropenii aflați la putere la Chișinău, neutralitatea nu este o garanție pentru securitatea Republicii Moldova: „Nu avem informații despre un risc iminent la adresa Republicii Moldova în această perioadă, dar spunem deschis, așa cum am spus-o de fiecare dată, bineînțeles că avem vulnerabilități majore de securitate. Suntem foarte aproape de război, suntem la câțiva kilometri. Suntem o țară cu neutralitatea scrisă în Constituție, dar această neutralitate nu este respectată de toți. Avem o armată străină, armata rusă, pe teritoriul Republicii Moldova”.
Merită amintit și contextul în care a fost adoptat statutul de neutralitate: „[Ideea neutralității] a fost indusă de cercurile obscure. Era majoritatea [parlamentară] agrariană, care era penetrabilă din partea Moscovei, care a considerat că este un instrument foarte bun pentru a limita orice posibilitate de apropiere a Republicii Moldova de Occident. S-a aruncat o idee – băi, băieți, asta este bună. Noi nu avem nicio șansă să intrăm în NATO, dar avem o șansă să scoatem armata rusă de aici. Aceste pseudo-plusuri ale neutralității nu ne-au ajutat să ne debarasăm de armata Federației Ruse și nu poate constitui un motiv serios ca să nu fim atrași într-o Uniune Eurasiatică. Și, totodată, există bariera reală pentru aderarea la NATO. Am fost păcăliți, fraieriți… Neutralitatea este cel mai greu articol al Constituției. Nu o să mă credeți dacă o să spun cum a fost fundamentat, în 1994, principiul de neutralitate în R. Moldova. Am cerut în parlament notele informative în baza cărora a fost adoptat acest principiu… O foaie de hârtie de jumătate de pagină luată din Bolșaia Sovețkaia Ențiklopedia” (Viorel Cibotaru, fost ministru al Apărării în R. Moldova și director al Institutului European de Studii Politice).
De-a lungul timpului, autoritățile de la Chișinău au solicitat în mod repetat (chiar și în perioada președinției lui Igor Dodon) retragerea trupelor ruse de pe teritoriul său, în conformitate cu Declarația finală a summitului OSCE de la Istanbul, din 1999. Rusia nu doar că nu și-a îndeplinit acest angajament, Moscova a susținut ori de câte ori a avut ocazia transformarea GOTR într-o bază militară amplasată legal pe teritoriul R. Moldova, solicitări care încălcau clar prevederile art. 11 din Constituția R. Moldova.
Neutralitatea, o opțiune imposibilă pentru România
Pentru a doua oară (prima a fost în contextul anexării Crimeei) după proclamarea independenței Ucrainei, România are șansa să reconfirme Ucrainei că nu este un stat revizionist ca F. Rusă. Efortul pe care îl depune acum societatea românească, pentru a ajuta umanitar Ucraina, a schimbat total percepțiile pe care ucrainenii le au cu privire la români. România este membru NATO, susține valorile liberalismului occidental și nu poate să facă notă discordantă în fața efortului partenerilor de a sprijini militar Ucraina. Nu este greu de înțeles că ucrainenii apără astăzi Europa și nu doar propria țară. România este direct interesată ca frontul să nu ajungă în Republica Moldova (al doilea stat românesc și partener strategic al Bucureștiului), trupele ruse să înainteze până la gurile Dunării.
În contextul unui conflict care se desfășoară la granițele României, inițiativele cu privire la neutralitate nu au nicio logică de securitate, fiind doar menite să creeze discordie în societate și să aducă pe agenda publică false subiecte de dezbatere. //
