De același autor
România a fost unul dintre cei mai importanți ţări susținători ai integrării europene a Republicii Moldova și, începând cu 2022, a inițiat sau a sprijinit mai multe formate de cooperare multilaterală în cadrul UE pentru susținerea eforturilor Chișinăului în vederea îndeplinirii condițiilor pentru începerea negocierilor și pentru a asigura un climat de securitate la nivel regional – Platforma Suport Moldova, Misiunea de Parteneriat a UE în R. Moldova, Facilitatea Europeană pentru Pace. De asemenea, R. Moldova a fost invitată să participe la Formatul B9 și Inițiativa celor 3 Mări.
În mai 2024, Parlamentul de la Chișinău a votat inițiativa președintei Maia Sandu cu privire la organizarea unui referendum, în care cetățenii Republicii Moldova să răspundă la întrebarea „Sunteți pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?” și să se pronunțe cu privire la modificarea Constituției prin includerea unui capitol referitor la integrarea europeană. Referendumul a fost anunțat pentru 20 octombrie 2024, dată la care trebuie să se desfășoare și primul tur al alegerilor prezidențiale.
În timp record, Federația Rusă a mobilizat atât politicienii și partidele care susțin deschis aderarea Republicii Moldova la proiecte integraționiste rusești, falșii pro-europeni (care susţin proiecte politice ale Moscovei), cât și institute, fețe bisericești (mitropolitul Vladimir, conducător al mitropoliei subordonate Patriarhiei Moscovei, episcopul Marchel, din aceeași mitropolie), agenți ai serviciilor secrete rusești. Toți aceștia acționează conjugat atât pe teritoriul Republicii Moldova, cât și în Federația Rusă sau în state europene. Tot în scurt timp, România și opțiunile acesteia de politică externă au redevenit ținta propagandei pro-ruse.
Principalele narațiuni ale celor care difuzează mesaje de propagandă sunt:
(1) Integrarea în Uniunea Europeană va duce la extinderea războiului pe teritoriul Republicii Moldova. De altfel, poziția acestora cu privire la părțile beligerante de pe frontul din Ucraina este evazivă. Moscova nu este indicată ca fiind agresor, invadator, și este criticat orice război, la modul general. Alternativa pentru a menține R. Moldova departe de război este păstrarea „suveranității” acesteia, relațiile apropiate cu Federația Rusă și integrarea în Uniunea Eurasiatică. În același timp, Republica Moldova ar trebui să revină la o agendă de politică externă limitată la cooperarea (adesea lipsită de rezultate concrete) cu Belarus și China.
(2) Referendumul pentru aderarea la UE va determina anexarea de către România a Republicii Moldova – este narațiunea (re)lansată de curând în cadrul unei conferințe sub titlul „În Moldova sau în România. Va rămâne Republica Moldova pe hartă în 2025?”, organizată de Institutul pentru țările CSI, despre care presa a relatat că ar fi susținut de serviciile secrete rusești. Organizatorii conferinței (directorul Institutului țărilor CSI, Konstantin Zatulin, este deputat din Partidul pro-prezidențial Rusia Unită) susțin că Rusia „nu poate să rămână indiferentă” față de tentativele de „subjugare” a Republicii Moldova de NATO și UE.
Propaganda rusă a descris în mod constant România ca fiind un stat imperialist, anexionist în perioada după 1991. Comportamentul fals anexionist al României este conexat, între altele, de extinderea jurisdicției Mitropoliei Basarabiei (MB), subordonata Patriarhiei de la București. După izbucnirea războiului, în 2022, câteva zeci de parohii au părăsit Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove (MCIM) și au aderat la MB, pe motiv că preoții nu au considerat că trebuie să mai rămână într-o biserică al cărei patriarh susține deschis războiul împotriva Ucrainei. Aderările la MB sunt motivate și de regăsirea spiritualității de sorginte românească, precum și de faptul că preoții care slujesc în cadrul Patriarhiei române sunt remunerați de Guvernul României. Totuși, aceste aderări nu au schimbat în mod fundamental soarta bisericii supuse Moscovei, deoarece aceasta este, numeric, de aproximativ cinci ori mai mare decât MB. În plus, MB, care a fost în aproape întreaga perioadă postsovietică victima regimurilor politice de la Chișinău și a MCIM, continuă să fie percepută negativ de elitele și populația din R. Moldova din cauza propagandei ruse (Patriarhia Română este descrisă ca fiind eretică și instrument al Occidentului și al statului român).
(3) România va fi țintă a agresiunii militare (fără a preciza care stat va fi agresorul și/sau invadatorul) pentru că este membră NATO, se înarmează, găzduiește baza militară de la Kogălniceanu și scutul antirachetă. Pentru ca Republica Moldova să nu aibă soarta României, ar trebui să își mențină neutralitatea, să nu se înarmeze. Fragmentele de drone căzute pe teritoriul României sunt descrise ca atacuri, nu ca incidente izolate, ale căror cauze au fost explicate tehnic de armată. Republica Moldova are înscris în Constituție statutul de neutralitate, despre care propaganda Rusiei susține că ar fi cea mai bună asigurare de securitate. Dar neutralitatea nu a fost recunoscută de niciun stat și este încălcată, în primul rând, de Federația Rusă, care refuză să retragă de pe teritoriul R. Moldova GOTR, staționat ilegal în Transnistria încă de la începutul anilor 1990 (fiind, de fapt, o reconvertire a Armatei a XIV-a). Neutralitatea a fost folosită și ca pretext pentru a aduce armata națională a
R. Moldova într-o stare absolut deplorabilă. În plus, oficialii din armata Rusiei au declarat în 2022 că obiectivul trupelor trimise în Ucraina era acela de a face joncțiunea cu militarii din Transnistria și, implicit, de a ocupa și Republica Moldova.
