De același autor
Daca 2004 a fost un an bun in plan economic - cu crestere sustinuta a PIB, somaj redus si inflatie in scadere, cu investitii straine mai semnificative, privatizari de amploare si, nu in ultimul rand, dobandirea de catre Romania a statutului de economie de piata functionala - faptul se datoreaza, intr-o masura importanta, contributiei romanilor aflati la munca in strainatate. Migratia lor a detensionat substantial piata interna a fortei de munca, iar trimiterile lor de bani in tara, ajunse se pare la aproape 3 miliarde dolari, au ajutat finantarea, in proportie de jumatate, a gravului deficit comercial, legat de masiva depasire a exporturilor de catre importuri, cea mai acuta problema a economiei romanesti in etapa actuala.
S-ar parea ca, din punct de vedere economic - deci dincolo de emotionalitati politice sau nationale -, nu s-ar putea vorbi decat de bine de efectele migratiei romanilor la munca in strainatate. Intr-o carte (Pariul Romaniei, Ed. Compania), aparuta spre sfarsitul anului trecut (cand 2004 se profila deja a se incheia cu rezultatele cu care s-a incheiat), prof. Daniel Daianu atrage atentia si asupra unei fatete ceva mai "zbarcite" a problemei, avansand si posibile solutii pentru a intari efectele pozitive ale acestei migratii si a le tempera pe cele negative. Caci si acest din urma gen de efecte exista. Prof. Daianu le discuta in legatura cu ceea ce in literatura internationala de specialitate este cunoscut sub numele de "Dutch disease" ("boala olandeza"). Este vorba de teama de dezindustrializare, resimtita acum cateva decenii, in Tarile de Jos, ca urmare a descoperirii de zacaminte petrolifere in Marea Nordului. Logica acestei temeri era ca, de pe urma exploatarii petrolului, vor intra masiv bani in economie, care, prin depasirea cererii de catre oferta, vor conduce la aprecieri rapide ale monedei nationale, in timp ce productivitatea in sectoarele industriale de prelucrare nu ar putea tine pasul cu asemenea aprecieri ale monedei, ceea ce ar crea un dezechilibru periculos, caci, in mod normal, aprecierea monedei trebuie sa aiba la baza cresteri de productivitate in economie. Dezechilibrul respectiv poate duce in timp la dezindustrializare sau la explozii corective in economie, la semne de sincopa in exploatarea petrolului sau de instabilitate, din alte motive, a monedei nationale. "Este Romania amenintata de efecte similare, ca o urmare a banilor tot mai multi ce vin de la romanii ce lucreaza in afara tarii?" - se intreaba, cu subinteles, prof. Daianu. "Munca romanilor in strainatate - unde primesc salarii substantial mai inalte - echivaleaza, spune prof. Daianu, cu o potentare a productivitatii interne. Daca ar fi ramas acasa, ar fi exercitat o presiune in jos asupra salariilor interne si ar fi ingrosat numarul somerilor. Este posibil ca unele exporturi, avantajate de un cost al fortei de munca diminuat, sa fi crescut, dar este improbabil ca Romania sa fi putut exporta in plus echivalentul miliardelor de euro ce vin acasa acum" (Pariul Romaniei, pag. 212).
Totusi, prof. Daianu nu respinge si un impact negativ al acestui aport de bani din afara asupra competitivitatii productiei nationale, tocmai pornind de la faptul ca, la intrari mari de capitaluri, "castigurile de productivitate interna nu vor compensa efectul aprecierii leului" (pag. 212). Cat de precis si actual suna acest avertisment in contextul a ceea ce s-a intamplat catre sfarsitul anului 2004 pe piata valutara romaneasca, din momentul in care Banca Nationala a decis ca, in urmarirea tintita a inflatiei, sa lase cursul leului mai liber pe piata. Si acesta, din cauza cererii sub oferta alimentata de intrarile de valuta in tara, a luat-o vertiginos in sus, gatuindu-i pur si simplu pe exportatori! Care nu au reusit, de fapt, sa obtina asemenea sporuri de productivitate care sa le compenseze dezavantajele pe care le constituie pentru ei aprecierea leului, adica scumpirea "monetara" a produselor lor.
Nu trebuie sa ne facem ca "boala olandeza" nu exista in privinta migratiei fortei de munca romanesti in strainatate, ci, nevoiti fiind sa o acceptam pentru ca nu are alternativa, trebuie sa incercam sa o tratam. "Boala olandeza", spune prof. Daianu, poate fi evitata imaginandu-se pentru banii trimisi de romani din afara "vehicule financiare care sa stimuleze economisirea si investitiile, ca, de exemplu, plasarea acestor bani in banci specializate, care combina economisirea cu creditarea pentru constructii de locuinte" (pag. 213).
Abordarile nuantate privind efectele pentru economie ale migratiei fortei de munca romanesti in strainatate nu constituie decat unul din exemplele analizei profunde si balansate pe care prof. Daianu o propune atentiei in cartea sa Pariul Romaniei. Abordari la fel de pertinente si patrunzatoare, unele poate surprinzatoare prin concluzii, dar solid argumentate, pot fi intalnite in carte in ce priveste probleme de actualitate acuta pentru economia romaneasca: salariile si integrarea, tintirea inflatiei, raporturile dintre leu, dolar si euro, "chestiunea agrara", dupa cum o numeste prof. Daianu, sau marea provocare a anului 2005 pe care o reprezinta liberalizarea miscarilor de capitaluri inspre si dinspre strainatate.
Relevanta analizelor prof. Daianu este intarita de "contextualizarea" internationala permanenta a problematicii romanesti, lucru mai putin obisnuit in abordarile din perioada tranzitiei, desi tocmai raportarea la alte experiente este in masura, in aceasta perioada, sa ajute judecata potrivita si reusita si, dimpotriva, sa evite judecata gresita si nereusita.
Intr-o asemenea "contextualizare" internationala evalueaza prof. Daianu costurile si beneficiile aderarii la Uniunea Europeana. Aceasta evaluare fina si exigenta este de fapt samburele cartii. Aparitia acesteia in 2004 este de bun augur, caci in 2004 Romania a facut, prin obtinerea statutului de economie de piata functionala si incheierea negocierilor de aderare, pasul decisiv spre Uniunea Europeana. Prof. Daianu numeste procesul de modernizare pe care il implica, in ultima instanta, aderarea la Uniunea Europeana, "pariul Romaniei". Un pariu pe care prof. Daianu doreste ca Romania sa-l castige.
