Boom-ul imobiliar: functie sociala negativa!

De curand, premierul Tariceanu declara ca " evolutia preturilor din sectorul imobiliar este o dovada a interesului pentru piata romaneasca, lucru care nu poate duce decat la o crestere economica". Pus de catre premier - asa cum si este - pe seama implicarii capitalului strain, boom-ul imobiliar contribuie, intr-adevar, la cresterea economica. In ce masura insa prefateaza, asa cum sugereaza premierul, obtinerea in urmatorii ani a unei cresteri economice, acest lucru este dubitativ si ramane de vazut daca asa va fi. Caci ce fel de crestere economica induce acest boom imobiliar pe articulatia prezenta a economiei reprezinta un aspect fara prea multe echivocuri si semne de intrebare!

 Evident, in lipsa unor fundamente industriale si agricole - cele vechi au fost aproape complet distruse, iar altele noi nu le-au luat locul -  boom-ul imobiliar nu face decat sa ridice castele de nisip, ce infrumuseteaza peisajul pana cand le vor matura valurile, vanturile.

Daca pe aceste meleaguri vor fi numai soare si adieri inmiresmate, imobiliarul romanesc va prospera. Daca, insa, asa cum se va intampla cel mai probabil prin zona si prin lume, vor veni vijelii si furtuni, aproape indiferent daca financiare sau climatice, atunci va incepe sa conteze ce fundamente economice, industriale si agricole exista, si nu ce birouri au companiile si ce cartiere rezidentiale au bastanii noilor vremuri.

 In fond, ce functii i se confera  boom-ului  imobiliar in perioada actuala?! Ar fi vorba in esenta de urmatoarele:

- de a oferi birouri luxoase multinationalelor si altor companii straine care s-au instalat in Romania si care nu au gasit asa ceva aici pentru ca, in jumatate de veac de comunism, acesta a constituit un aspect complet secundar si ignorat;

- de a pune la dispozitia imbogatitilor tranzitiei si unora dintre castigatorii merituosi ai perioadei noi locuinte, conforme statutului pe care l-au dobandit sau pe care il vizeaza;

- sa extinda rapid spatiile comerciale pentru expansiunea vanzarilor catre populatie; extinderea spatiilor este finantata prioritar de capitalul strain, pentru ca expansiunea vanzarilor este facuta de catre firme straine si pe baza de marfuri straine, adica din import din punctul romanesc de vedere.

Cateva concluzii sunt lesne de evidentiat.

 -  Boom-ul are o preponderenta componenta straina. Nu doar finantarea este asigurata de capital strain, dar si beneficiarii sunt companii straine. Pentru a-si promova expansiunea, capitalul strain si-o si finanteaza, adeseori si constructorii fiind tot firme straine. Numai terenurile sunt din domeniul public romanesc, din pacate varate in afaceri la preturi derizorii cu concursul clientelar al decidentilor din administratia publica.

 - Partea "rezidentiala" este singura componenta romaneasca. In acest domeniu,  boom-ul imobiliar are un caracter elitist. Beneficiari sunt o mana de oameni. Nu se construieste - cel putin deocamdata - decat pentru bogati. Pana si de altminteri foarte putinele "locuinte sociale" construite de primarii nu sunt facute de fapt decat pentru clientii politici bogati, caci au piscine, terase, garaje si altele asemenea. Ramane de vazut ce se va intampla cu boom-ul imobiliar dupa ce imbogatitii tranzitiei se vor fi "incartiruit" in noile cartiere rezidentiale.

 - Ca actualul  boom imobiliar nu are caracter de masa este dovedit de multe alte aspecte. Urmarind profituri ametitoare rapide, finantatorii si asa-numitii dezvoltatori nici nu se gandesc decat la beneficiari de lux, clasa mijlocie nu este vizata si ce sa mai vorbim de paturile mai sarace! Proiecte rezidentiale pentru aceste ultimele destinatii nici nu exista si nici nu se gandeste nimeni la ele. La scara de ansamblu, se construieste de fapt putin, in ciuda aparentelor. Oferta imobiliara este mica si, de aceea, cererea apare disproportionat de mare. Ca urmare, preturile in imobiliar cresc, inclusiv la apartamentele in blocuri de pe vremea lui Ceausescu, unde continua in fond sa locuiasca grosul populatiei urbane.

- Statul (intelegand prin aceasta guvern, primarii, prefecturi, intreprinderi si institutii de stat) este un factor complet distructiv in domeniu. Pe de-o parte, alergand dupa spagi si alte genuri de foloase necuvenite, cei imputerniciti din structurile de stat pun la dispozitie pentru proiecte imobliare, la preturi de nimic, terenuri doar din zone scumpe (indeosebi plombe, parcuri, alte spatii verzi, retrocedari fictive sau masluite). Pe de alta parte, statul nu intervine cu absolut nimic semnificativ in imobiliar pe componenta infrastructurala sociala (spitale, scoli, sali de sport, bazine etc).

 Functia sociala a actualei dezvoltari imobiliare din Romania este negativa. Populatia beneficiaza intr-o masura derizorie de acest  boom, in timp ce plateste din greu costurile: terenuri praduite, parcuri distruse, suprapreturi pentru locuinte substandard, furturi private din avutul public, afaceri si spagi pe banii statului.

 Cat priveste cresterea economica indusa de  boom-ul imobiliar, aceasta este una extrem de insidioasa. Crestere da, dar pe baza de bani din afara si pe baza de materiale din afara. Evident, din acest punct de vedere, cresterea economica din domeniul spatiilor comerciale este cea mai insidioasa, prezentand pentru economie mari riscuri pe termen lung. Aceasta crestere este realizata masiv pe seama adancirii deficitului comercial extern, care, mai devreme sau mai tarziu, va esua fie intr-o depreciere severa a leului, fie intr-un crah financiar grav. Si, in ambele situatii, populatia va fi cea care va plati.