Dai cu pensia, crapa la INS!

Unul dintre cele mai vechi invataminte po­pulare - "Unde dai si unde crapa!" - re­vine mereu si mereu in actualitate poa­te tocmai acolo unde te astepti mai putin. Cine si-ar fi putut inchipui ca intrarea pe rol a pensiilor private obligatorii va rabufni la Institutul National de Statistica (INS), ce nu are nicio legatura practic cu pro­ble­ma. Atata doar ca, pusa in situatia de a dirija o parte din contributiile pentru pensii ale angajatilor catre fondurile de pensii ad­ministrate privat, Casa Nationala a Pen­siilor a trebuit sa dea publicitatii, pen­tru prima data, numarul celor care sunt in­­re­gistrati cu statut de salariat in virtutea unuia singur din contractele lor de munca (in principiu, cifra n-ar trebui sa conta­bili­ze­ze duble inregistrari, chiar daca exista per­soane cu mai multe contracte de mun­ca, in masura in care varsamintele se fac in contul unor persoane, si nu al unor contracte de munca). S-a constatat ca este vorba de 5.542.000 persoane, cu aproape 740.000 mai multe decat INS pre­zinta ca fiind numarul de salariati din Ro­mania (4.803.600). De partea INS este caracterul de baza oficiala al datelor, de partea Casei de Pensii se afla faptul ca este vorba de bani pesin (bani incasati, bani varsati).

La explicatiile cerute, INS a aratat ca sta­tistica, dincolo de faptul ca nu-i ia in considerare pe cei detasati in strainatate, pre­cum si pe cei care cumuleaza mai mul­te functii, ii are in vedere doar pe bugetari si pe cei care lucreaza in unitati econo­mi­ce cu cel putin 4 salariati, care ar repre­zen­ta insa circa 95% din totalul salaria­ti­lor. Dar chiar si calculand 100% pe baza acestei estimari, cifrele INS si cele ale Ca­sei de Pensii asupra ansamblului tot nu co­respund.

Un episod anterior adusese in atentie ace­easi nepotriveala a cifrelor in materie demografica si de evidenta a fortei de munca in Romania, indeosebi din cauza cri­teriilor diferite cu care opereaza diver­se­le institutii ale statului cu implicari in do­me­niu. D-lui Sorin Oprescu i se respin­se­se initial de catre Biroul Electoral Muni­ci­pal Bucuresti candidatura ca indepen­dent, pentru ca semnaturile valide prezen­tate nu depaseau baremul de 2%, stabilit de lege, din numarul votantilor. Pe listele de votanti ale Primariei Capitalei figurau 1.700.000 persoane. Curtea de Apel a res­pins decizia BEM, luand in consi­de­ra­re ceea ce avocatii d-lui Oprescu au ara­tat, anume ca, potrivit Anuarului statistic al Romaniei, elaborat de INS, document oficial, votantii din Bucuresti sunt in nu­mar de 1.500.000, astfel incat sem­na­tu­ri­le inregistrate de d-l Oprescu depaseau ba­remul de 2%.

Probabil in cazul in speta, INS avea de partea sa nu numai dreptatea "ofi­cia­la", ci si dreptatea realitatilor, caci esti­ma­rile demografice ale INS intre recen­sa­minte de populatie se fac, tinand cont de ten­dintele evidentiate, pe baza de pro­ba­bilitati statistice, care, la numere mari, cum este si cazul in speta, au o relevanta de netagaduit. In timp ce datele Primariei, nu se stie daca macar corelate cu cele ale serviciilor de evidenta de la Ministerul de Interne, includ probabil si morti si ce sa mai spunem de cei care au parasit de­fi­nitiv Romania.

Nu doar de simple nepotriveli, ci de un ade­varat haos este vorba insa in materie de demografie pe ansamblu, din cauza ne­luarii in considerare - asa, pur si sim­plu, de te ia pe tine cu ameteli! - a fe­no­me­nului migratiei, cu toate ca acesta a ajuns la cote apocaliptice, de bejenie na­tio­nala. Pentru Anuarul statistic, docu­ment oficial al statului roman, fenomenul migratiei practic nu exista. Vreo 2-3 mi­lioa­ne de romani sunt plecati in strai­na­tate - si mai au in intentie sa se mai in­­toar­ca -, dar pentru INS doar vreo 100.000 de romani figureaza ca plecati in strai­na­tate. Este vorba doar de cei care lucreaza in strainatate pe baza unui contract oferit prin intermediul institutiilor statului roman. Pentru INS, in rest, cei plecati la munca in strainatate nu sunt pur si simplu in strai­natate, ci figureaza ca fiind in tara si, in­­trucat nu au un loc de munca in Romania, sunt trecuti in categoria persoanelor neo­cupate.

Implicatiile nu sunt ale vreunei simple omisiuni sau nepotriveli. Sunt realmente dezastruoase.

Rata de ocupare a persoanelor apte de munca este scazuta si n-ar putea fi alt­fel in masura in care vreo 2-3 milioane de romani trec in statistici ca taie frunza la caini prin Romania!

Angajatorii romani si straini din Ro­ma­nia se plang peste tot ca nu gasesc brate de munca, dar din statistici reiese ca in Ro­mania este pletora de forta de munca. Din­tr-un condei, deficitul de forta de mun­ca - una dintre cele mai grave pro­ble­me din Romania - nici nu exista pentru sta­tisticile romanesti. Si deci, nici oficial, caci statisticile constituie document ofi­cial.

O tragedie - chiar o tragedie - deriva din aceasta abordare pentru cel mai sensibil sector al economiei: agricultura. Cei care lucreaza sau fura prin strai­na­ta­te, dar care, pentru statistici, se afla prin Ro­mania, neputand fi inregistrati nici in in­dustrie, nici in servicii, sunt trecuti in de­val­masie in agricultura ca lucratori fara loc de munca. Adica si tinerii ce lucreaza in constructii prin atatea tari, si nomazii care haladuiesc prin Italia sau Spania! Agri­cultura romaneasca apare cu o ocu­pa­re disproportionata, care inca exista acum cativa ani, dar care nu mai exista acum din cauza migratiei. Dimensiunile re­structurarii de personal din agricultura apar probabil nerealiste. Oricum, cert este ca nimeni nu stie de fapt cati oameni mai lucreaza realmente in agricultura si mai ales cati dintre ei au 40-50 de ani, caci si­guri sunt doar cei de 50-60 de ani si pes­te, care au nevoie, insa, nu de restruc­tu­ra­re, ci de acompaniament social pentru scoaterea la pensie. Daca nu cumva mai asteptam putin, pana se trezeste si sta­tis­ti­ca, si nu va mai fi nevoie de nimic, pen­tru ca intre timp isi va face treaba biologia insasi...