De același autor
Potrivit unei ordonante de urgenta prin care se instituie derogari de la o alta ordonanta de urgenta din 2006, guvernul autorizeaza Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale sa introduca noi cerinte in caietele de sarcini pentru licitatiile organizate in vederea atribuirii contractelor de achizitii publice in domeniu, astfel incat sunt scoase practic din joc toate companiile de constructii romanesti, nu numai in calitate de participanti individuali, ci si ca participanti in consortii.
Noile cerinte formulate in baza prevederilor ordonantei, care au aparut mai deunazi in caietele de sarcini pentru construirea autostrazilor Arad-Timisoara, Cernavoda-Constanta (cu centura ocolitoare Constanta), sunt atat de evident impotriva constructorilor romani, incat sunt chiar ilare. Desigur, ilare din acest punct de vedere, pentru ca, la o analiza atenta, sunt cu precizie formulate pentru a-si atinge tinta predestinata: preluare a contractelor de catre anume companii straine! De ce s-or mai organiza licitatii?!
De pilda, in cadrul cerintelor pentru construirea autostrazii Arad-Timisoara, se poate consemna ca sunt admise la licitatie doar firme care au construit, in ultimii 6 ani, cate 20.000 m.p. de poduri anual. Or, potrivit chiar documentatiei de licitatie, constructorul va avea de realizat anual pe acest tronson doar vreo 7.000 m.p. de poduri. O alta conditie este ca participantul sa fi efectuat anual lucrari de excavare de peste 5 milioane m.c., desi proiectul presupune un volum de executie doar de maximum 2,2 milioane m.c. Paroxismul este atins in legatura cu faptul ca participantii trebuie sa fi lucrat in fiecare din ultimii 8 ani cel putin 10 luni, desi clima din Romania nu permite activitatea in constructii mai mult de 8-9 luni pe an! Este clar, nu ?! Iar asocierea mai multor constructori nu va ajuta, deoarece liderul eventualului consortiu trebuie sa aiba o cifra de afaceri de cel putin 70% din cea minim solicitata unui participant, precum si o experienta care sa acopere de asemenea 70% din cerintele aplicabile in cazul unei singure firme.
De fapt insa, prevederile noii ordonante nu fac decat sa parafeze ceea ce in domeniul cu pricina exista de mult, iar ceea ce se intampla aici nu face decat sa reprezinte ilustrativ situatia pe ansamblul economiei: halcile mari din achizitiile publice, indiferent de segmentul economic, hranesc companii straine.
Sa fie calitatea lucrarilor explicatia?! Este foarte posibil in unele sectoare industriale, unde de altfel companiile straine nici nu au concurenti romani, intrucat
acestia ori n-au existat, ori au fost lichidati de mult.
Dar in domeniul aici in discutie nu aceasta este explicatia. Exista cel putin trei motive: 1) aproape toate lucrarile de infrastructura rutiera facute pana acum, in frunte cu reabilitarile de pe autostrada Bucuresti-Pitesti, sunt proaste; 2) cel mai probabil marii executanti de autostrazi din Occident nici n-au venit pana acum in Romania, fiind vorba mai degraba de firme reprezentate de un laptop si eventual de un birou la Bucuresti, firme gata de orice si care oricum nu se impiedica de probleme care le-ar afecta reputatia; 3) cele mai multe dintre lucrarile contractate cu firme straine au fost executate practic prin subcontractare tot de catre firme romanesti, chiar cu utilaje ale acestora din urma si oricum cu muncitori romani! Asa ca mai degraba explicatia este legata de faptul ca spaga oferita de companiile straine ce vin in Romania este mare, si anume mult mai mare decat cea oferita de companiile romanesti.
O dovada concludenta in acest sens este valoarea disproportionat de ridicata a contractelor incheiate cu firmele straine. Supraevaluarea este imensa, kilometrul de cale rutiera fiind contractat in Romania la sume cu mult peste cele din alte tari, evident pentru conditii similare. Supraevaluarea inseamna profituri disproportionate pentru companiile contractante, ceea ce sugereaza spagi pe masura pentru ca aceste supraevaluari sa fie acceptate de "partea romana". Constructorii romani de cai rutiere, dintre care atatia tin prima pagina in presa cotati fiind ca rasfatati ai banului public, sunt de fapt niste bieti copilasi.
In plus, spaga de la straini nu prezinta riscul de a fi investigata vreodata. Justitia romana ori nu indrazneste, ori nu se complica, ori are ordin sa nu-si bage nasul acolo unde sunt implicati straini, care au o deplina imunitate in Romania. Romtelecom, Petrom, fregatele britanice sau achizitiile de grupuri energetice de la ABB sunt doar cateva dintre afacerile masiv suspectate ca au implicat mita si acte de coruptie, dar pe care nimeni nu le cerceteaza de fapt, pentru ca in afaceri sunt implicati straini.
Cetatenii de rand ai Romaniei, care in calitate de contribuabili platesc factura contractelor si care sunt in principiu potentialii beneficiari ai lucrarilor, sunt fraieriti in aceasta dubla calitate. Ei nu pot face altceva decat sa consemneze daca autoritatile au ales clientelismul cu firme romanesti sau clientelismul cu firme straine. Si sa aiba in vedere ca acesta din urma este, fara vreo indoiala, mult mai costisitor pentru ei!
Vrand probabil sa dreaga busuiocul ordonantei de urgenta prin care s-a autorizat de catre guvern introducerea unor cerinte de participare la licitatiile pentru autostrazi care i-au scos practic din joc pe constructorii romani, un oficial de la Bucuresti a lansat explicatia ce a reusit doar sa arunce si mai mult gaz pe foc. Cica definitivarea cerintelor de participare la licitatie, respectiv inasprirea lor, ar fi fost intreprinsa de consultantii angajati exact pentru acest lucru, la recomandarea bancilor ce finanteaza proiectul. Vasazica, Romania a platit consultanti straini care au recomandat guvernului sa nu mai lucreze cu firme romanesti, ci numai cu companii straine. Si guvernul s-a conformat fara sa cracneasca, pentru ca asa ar fi spus bancile, si ele tot straine. Evident insa, numai banii sunt romanesti! Dar ce mai conteaza, caci sunt ai fraierului de contribuabil.
La o analiza atenta, vezi ca lucrurile sunt mult mai grave decat apar, pentru ca explicatia cu pricina sugereaza nici mai mult, nici mai putin ca acordarea mult cantatelor fonduri europene pentru dezvoltarea Romaniei nu reprezinta, cel putin in componenta lor pentru infrastructura, decat o forma de "privatizare" a unor bani publici. Parasesc Vestul ca bani publici si, sub masca ajutorarii Romaniei, sunt receptati aici de firme private vest-europene, care isi finanteaza astfel propria expansiune cu bani publici.
