De același autor
Opinii mai putin oficiale, confirmate insa si de declaratii oficiale care se remarca prin ambiguitate, sugereaza ca n-ar fi tocmai asa si ca Romania nu s-ar putea de fapt considera nici calificata, nici necalificata, pentru ca nu s-ar fi luat de fapt inca vreo decizie! Exista indicii care probeaza indirect, dar destul de concludent, ca problema nu este transata in cazul Romaniei, daca este cumva transata in vreun fel!
Ca este asa ne spun evenimentele din minuscula Republica Moldova, care, saraca, n-are nici o legatura cu problema NATO! In Republica Moldova a avut loc o "provocatia", cum i se spune in ruseste, o "provocatia" in toata regula, atat de bine stiuta a fi organizata de comunistii sovietici si de serviciile lor. Prin deciziile bine ticluite in continut si in ce priveste momentul ales - de introducere a limbii ruse ca limba obligatorie de studiu si de scoatere din invatamant a disciplinelor "limba si literatura romana" si "istoria romanilor" - populatia romaneasca din Basarabia, totusi majoritara acolo, a fost provocata sa protesteze, sa iasa in strada. Provocarea a mers la fix: in mintea, in inima, in sufletul romanilor de acolo! De restul s-au ocupat provocatori situati, aparent, fata de comunsti, de cealalta parte a baricadei. Lucrurile s-au derulat asa cum se proiectase, dupa scenariu. Autoritatile comuniste s-au facut ca cedeaza, au anuntat ca renunta la masurile cu pricina, dar provocatorii au mentinut demonstrantii romani in strada, pentru a cere demisia guvernului, alegeri anticipate, inlaturarea comunistilor de la putere. Adica exact ceea ce era necesar acestora din urma, care venisera totusi la putere pe cale democratica, de a taxa demonstratiile drept "teroriste", "antidemocratice", "incercari de rasturnare prin forta a ordinii constitutionale". Si, bineinteles, cu acuzatia ca demonstratiile ar fi orchestrate si finantate de la Bucuresti. Bietii romani de la Chisinau, care pur si simplu nu aveau alternativa la a iesi in strada, au fost folositi drept masa de manevra intr-o minunata "provocatia", care nici macar nu-i viza decat indirect, calul de bataie fiind optiunea pentru NATO a Bucurestiului, care nu place deloc pe la Moscova. Totul a fost cusut atat de precis, incat agitatia de la Chisinau a atins paroxismul tocmai cand premierul Nastase, dupa ce fusese pasat si iar pasat un an de zile, a ajuns in sfarsit in vizita proiectata la Moscova, intr-o incercare, altfel salutara, de normalizare a relatiilor cu Rusia. Mai mult, momentul vizitei a fost ales pentru ca Duma de Stat de la Moscova sa adopte o declaratie in care denunta "amestecul inadmisibil" al Romaniei in Republica Moldova. Agitatia de la Chisinau a fost mentinuta inversunata pe tot parcursul vizitelor oficialitatilor NATO la Bucuresti. S-a facut absolut totul spre a se dovedi ca Romania are o problema grea si insolubila cu unul din vecinii ei, si inca o problema care ar fi provocata chiar de ea insasi, prin amestec in treburile interne ale acestuia! Si nu te poti califica pentru NATO atat timp cat chiar NATO reclama sa nu ai probleme cu vecinii!
Si dupa ce testul de la Bucuresti a trecut, s-a cam terminat si cu demonstratiile de la Chisinau. Si, evident, in curand, limba rusa isi va prelua rolul preconizat, iar "limba moldoveneasca" si "istoria Moldovei" vor lua locul limbii romane si istoriei romanilor. Pentru intretinerea "tonusului", atasatul militar al Romaniei la Chisinau a fost declarat "persona non grata", fortand Romania sa procedeze similar cu "numarul doi" al Ambasadei Republicii Moldova la Bucuresti. Mai grav, deputatul Vlad Cureacov, din partea Partidului Popular Crestin Democrat, sustinator al demonstratiilor de la Chisinau in apararea limbii romane si membru al delegatiei parlamentare a Republicii Moldova la Consiliul Europei, a disparut, nestiindu-se daca a fost vorba de o rapire sau de o lichidare! Aceasta disparitie a fost insa de natura sa descripteze si mai clar, daca mai era nevoie, siragul diversiunilor in lant de la Chisinau. Va intra insa Romania in NATO? - aceasta este intrebarea care se ridica pe la Bucuresti. Asta intereseaza de fapt mai mult si mai mult dincoace de Prut! Asa-i viata! Camasa este mai aproape decat haina!
Romania a gestionat bine momentul. Nu s-a exaltat, nu s-a lasat prada emotiilor si pornirilor sufletului. N-a dat apa la moara! Mai mult decat atat nu putea face! Mai mult decat atat de ea nici nu depinde!
Cheia admiterii in NATO nu este la ea! Cei de prin Occident care tot invoca performantele Romaniei drept conditionari ale admiterii in NATO ne vand baliverne. Impedimentul economic - al intarzierii reformelor si standardului scazut de dezvoltare - poate fi luat in considerare doar in cazul in care este utilizat drept alibi. Intrucat, atunci cand au fost primite in NATO, nici Grecia, nici Turcia, nici Portugalia nu dadeau pe dinafara de reforma si performante economice. Interesul si numai interesul strategic a primat. Ceea ce conteaza de fapt acum este doar daca SUA, care dicteaza in NATO, considera nefericita zona in care se gaseste Romania de interes strategic sau nu! Restul este apa de ploaie! Zona care este, insa, se stie, de interes pentru Rusia. Ramane o tulburatoare intrebare daca desfasurarile de forte de la Chisinau si-au atins scopul, care nici macar nu a fost acela de a delegitima Romania - caci, saraca de ea, nu poate fi facuta nici mai buna, nici mai rea decat e -, ci de a-i convinge pe americani sa nu se incurce pe aici prin zona cu NATO! Nu intamplator, au aparut comentarii comuniste ucraineano-rusesti ca Statele Unite, prin intermediul Romaniei (hai, ca-i tare!), ar fi cheltuit milioane si milioane de dolari pentru a destabiliza Republica Moldova. Daca, in urmatoarea perioada, se vor intensifica semnalele dinspre Washington ca intarzierea reformelor si coruptia din Romania sunt obstacole in calea eligibilitatii acesteia pentru al doilea val de extindere NATO inseamna ca americanii, care au inteles bine diversiunea de la Chisinau, s-au lasat totusi convinsi! Daca vrajeala n-a tinut, Romania va fi in NATO.
