Fara campanii, impotriva coruptiei

Ilie Serbanescu 21.01.2002

De același autor

Presedintele Iliescu a lansat un atac virulent impotriva patrunderii coruptiei in sfera politicului si in justitie, iar premierul Nastase a adresat un apel catre toate fortele politice pentru starpirea, intr-o lupta comuna, a acestui fenomen nefast, chiar cerandu-le sa puna la dispozitia organelor in drept cazurile concrete pe care eventual le cunosc, spre a fi instrumentate, astfel incat, printr-un asemenea sistem de para generalizata, sa se iasa, in sfarsit, din situatia de coruptie fara corupti! Parca vrand sa probeze ca orice minune nu dureaza in Romania decat trei zile, presedintele tarii a semnat o serie de gratieri, printre care si a unor condamnati chiar pentru acte de coruptie prinsi in flagrant. In conditiile scandalului declansat, d-l Iliescu a revocat gratierea cu pricina, fapt in sine de apreciat.
Asa ca, noua campanie anticoruptie, care parea sa ne pasca dupa interventiile publice ale presedintelui si premierului, are de-acum unda verde. O campanie anticoruptie care se anunta poate mai ceva decat cea declansata in urma cu vreo patru ani de fostul presedinte Emil Constantinescu. Atunci, cu atata tam-tam fusese initiata campania, incat ne temeam ca va fi nevoie sa se elibereze din puscarii toti condamnatii pentru alte infractiuni, spre a putea face loc celor dovediti de acte incriminatorii de coruptie.
Din toata acea campanie a iesit, cum bine se stie, un biet fas! Intr-atat, incat comitetele si comitiile - vorba lui Caragiale - special infiintate la nivel central si judetean in acest scop s-au autodesfiintat in vreo doi ani, fara sa fi facut nimic!
De ce noua campanie anticoruptie ar avea o alta soarta?! S-a schimbat ceva in sistemul de cercetare si instrumentare a coruptiei? S-a schimbat ceva in sistemul de judecare a cazurilor de coruptie, in eventualitatea, atat de improbabila, a ajungerii in justitie a unor asemenea cazuri? S-a schimbat ceva, in ultima instanta, in sistemul politic si economic? Pentru ca, de fapt, daca asa-zisa "mica coruptie" este legata de meteahna balcanica a miruirii functionarului public pentru ca cetateanul de rand sa-si poata dobandi un drept, asa-zisa "marea coruptie", cea care ravaseste economia si societatea romaneasca, este legata de prezenta inca masiva si determinanta a sectorului de stat, de unde se fura si care face obiect de tranzactii de influenta si de aranjamente clientelare parohiate politic? Mai nimic nou sub soare din toate aceste puncte de vedere, ba mai rau, multi, atat de multi, dintre cei nou-veniti sau reveniti in structurile de putere si administrative sunt pusi pe fapte mari, tocmai in convingerea lor ca prezenta la guvernare trebuie sa le aduca tain din banul public.
In ciuda unor aprecieri - probabil interesate - ale unor oficiali romani ca marea extindere a "micii coruptii" este cea care da imaginea Romaniei de tara corupta, realitatea este alta. Nu avem a ne pacali pe noi si oricum nu putem pacali pe cineva din afara: nu plicul pentru doctor sau mita pentru functionarul public, spre a se obtine de la acesta un act, constituie problema coruptiei in Romania, ci agresiunea clientelara, prin trafic politic de influenta sau spaga, asupra banului public. Licitatiile trucate in privatizari, concesionari si achizitii publice, devalizarile din avutul public, angajarea garantiilor guvernamentale in contracte comerciale private, acordarea pe criterii netransparente de esalonari si scutiri de la plata obligatiilor catre bugetele publice, tepe trase in banci de stat sau in banci private din depozite ale unor intreprinderi de stat, chiar de catre angajati ai acestor banci, si cate altele asemenea sunt manifestarile de coruptie care fac ravagii in Romania si strica imaginea Romaniei in ochii strainilor, investitori inainte de toate, dar nu numai!
Combaterea acestei coruptii nu poate fi decat un proces indelungat si, cu reusita, doar in cazul in care ar fi derulat sistematic. Acest proces nu poate intrezari vreun succes decat in cazul in care porneste de la temelie. Statul trebuie scos din prezenta sa, in continuare masiva, ca administrator de intreprinderi economice. In timp ce privatii se apara unii de altii in conservarea avutului propriu, se gasesc atat de multi printre ei care isi unesc fortele in a devaliza impreuna avutul public. Reglementari stricte trebuie promovate in legatura cu angajarea si cheltuirea banului public. Abundentele ambiguitati si neclaritati, probabil deliberate, din legile actuale trebuie, treptat, inlaturate, pentru a nu mai lasa spatiu interpretarilor si discretionismului politic, cele care permit eludarile, deturnarile si fraudarile actuale. Abia apoi se poate pune ordine - "fizic", ca sa spunem asa - in politia romaneasca, in procuratura romaneasca, in justitia romaneasca. Altfel, este o simpla invarteala in jurul cozii. Toate acestea nu pot fi facute, evident, in scurt timp. Pe termen scurt, doar se poate demara procesul.
Iar daca intr-adevar se doreste cumva combaterea coruptiei in Romania, este nevoie mai ales de a se renunta la orice fel de campanie anticoruptie. Nu numai ca impotriva coruptiei nu se poate lupta in campanii, ci doar printr-o actiune permanenta si sistematica, dar campaniile fac mai mult rau decat bine. Toata lumea asteapta ceva concret de pe urma unei campanii, care in mod obiectiv isi pierde suflul daca dureaza prea mult, in timp ce rezultate cu adevarat palpabile, in eventuala scadere a nivelului coruptiei, nu pot aparea decat dupa foarte, foarte mult timp. La ce a folosit campania Constantinescu impotriva coruptiei? La ce au folosit campaniile "vilele politistilor" sau "vilele vamesilor", desfasurate cu tam-tam pe timpul guvernarii Nastase si soldate indirect cu niscai certificate de "necorupti" pentru cei cercetati, in timp ce un salariat, chiar daca bine platit, nu-si poate cumpara nici macar un apartament modest la bloc, si asta dintr-o munca de o viata si nu doar in cativa ani? La ce altceva au folosit aceste campanii decat la a da populatiei napastuite din Romania si observatorilor din strainatate simtamantul ca in Romania, de fapt, nu se prea poate face nimic impotriva coruptiei! In lupta impotriva coruptiei trebuie sa se asigure credibilitate prin rezultate. Daca nu exista convingerea ca se ajunge la rezultate notabile, mai bine nu se face nici un tam-tam ca s-ar intreprinde ceva impotriva coruptiei. In lupta impotriva coruptiei, mai bine se tace si se face!

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22