Producatorul auto Romania: o falsa mitologie

Cand este de dat un exemplu de "poveste de succes" a investitiilor straine in Romania - o poveste de succes cu tot tacamul, cum s-ar spune: sa fie in productie, sa furnizeze produse de notorietate, sa contribuie la ocuparea fortei de munca, sa aiba un aport la exporturi -, este mentionata, fara ezitari, investitia Renault la fabrica de la Mioveni-Pitesti. Daca se mai cere inca un exemplu, doar de vreun an se mai poate oferi unul: cazul Nokia la Jucu-Cluj. Daca se mai cere inca un exemplu, incepe sa se dea din colt in colt, caci nu mai este practic niciunul potrivit criteriilor aratate, intrucat investitiile straine in Romania, ne place, nu ne place, sunt in sistemul bancar si de asigurari (aproape toate bancile si societatile de asigurari din Romania sunt straine), in comert (liota de supermarketuri si hipermarketuri), in imobiliar (unde partea romana vine doar cu terenul), in utilitati si servicii (distributiile de gaze si electricitate, telefonia fixa si mobila etc.). In productie, investitiile straine nu prea se inghesuie, caci aici se are de-a face cu cheltuieli mari si profituri doar peste ani si ani. Cand e vorba de un al treilea exemplu, unii mai sireti mai pun pe masa unul din viitor, si nu din prezent: Ford, care urmeaza a construi automobile la Craiova. Dar, oricata bunavointa ai avea, acesta este un exemplu din viitor, si nu din prezent.

Cand este de dat un exemplu de "poveste de succes" romaneasca din perioada capitalismului postdecembrist pe aceleasi coordonate (sa fie din productie, sa furnizeze produse de notorietate, sa contribuie la ocuparea fortei de munca, sa aiba un aport la exporturi), tot automobilele Dacia deschid, dar si inchid lista. Nu-ti poti retine un zambet amar. Automobilele Dacia nu sunt de fapt romanesti. Ele sunt frantuzesti si sunt doar produse in Romania. Confuzia, cel mai adesea deliberata, intre produs romanesc si produs fabricat in Romania trebuie sa inceteze. Nu putem da exemplu automobilele Dacia si la "produse romanesti", si la "investitii straine in Romania". Trebuie sa fim precisi: sunt produse fabricate in Romania de catre trustul francez Renault.

In materie de automobile, insa, mitologia promovata de cei care-si fura caciula prin Romania atinge paroxismul. Umbla prin mediile populare si chiar prin unele medii de afaceri vorba ca Romania are sanse mari, pentru ca, spre deosebire de altii de prin jur, produce automobile (indiferent daca romanesti sau straine), iar industria constructoare de automobile este un factor valoros de antrenare, modernizare si impulsionare a intregii economii. Aprecierile despre industria constructoare auto sunt corecte si nu pot fi decat impartasite, numai ca povestea asta cu "noi producem masini si altii de prin jur, nu" este o pura baliverna.

Si noi, ca si cei din jur, nu producem masini proprii. Le producem pe ale altora, intr-o proportie mai mare sau mai mica, dupa cum proprietarii constructori decid. Sa nu deliram! In Europa sunt numai cativa constructori auto, atata doar ca acestia aleg sa produca si in alte tari decat in cea de origine, dupa cum le dicteaza interesele de profit. In 2007, pe datele finale puse la dispozitie de Organizatia Internationala a Constructorilor de Automobile, Romania, cu o productie de 241.000 de masini, nu are in spatele ei la productia de automobile decat Serbia (unde produce doar General Motors, mai putin decat produce Renault in Romania) si liliputana Slovenie, care cat este ea de mica a produs aproape tot atat cat Romania. In rest, sa fim realisti, toate tarile din jur, dintre care in mitologia cu pricina multe trec ca neproducatoare de masini, au productii substantial mai mari decat Romania. In Turcia se produc de 5 ori mai multe masini, in Cehia de vreo 4 ori mai multe, in Polonia de vreo 3,3 ori mai multe, in Slovacia de vreo 2,5 ori mai multe. Pana si in Ucraina se produc cu 60.000 de masini mai mult, iar in Ungaria, care in mentionata mitologie trece chiar ca neproducatoare, s-au produs in 2007 cu vreo 50.000 de automobile mai multe decat in Romania.

Daca la ceea ce vizeaza Renault sa produca in Romania (vreo 400.000 de unitati in 2009), se adauga proiectele Ford (vreo 300.000 de unitati in 2012), peste 5 ani ar urma sa se produca in Romania abia cat sa se depaseasca de putin productia Slovaciei din 2007. Si astea sunt socoteli de parca vecinii nostri ar sta pe loc!

In orice caz, pornind de la aprecierile cu privire la importanta pentru economie a industriei constructoare auto, se pot evidentia lesne multe deosebiri intre economia din Romania si economiile unor tari din zona, deosebiri dintre care atatea deriva tocmai din dimensiunile comparative ale implicarii in tarile respective a constructorilor auto din Europa si din lume.

Desigur, nu totul se explica prin prezenta industriei de constructii auto, dar de diferentierile nete de la tara la tara in privinta acestei prezente sunt legate, intr-o masura adeseori substantiala, deosebirile de statut, performanta, soliditate si perspectiva intre tarile central si est-europene. Unele dintre acestea, precum Cehia, Slovacia sau chiar Ungaria datoreaza prezentei puternice, indeosebi prin raportare la dimensiunile tarilor, a industriei constructoare auto in economia lor faptul notabil ca nu sunt dezarticulate, ci inchegate, ca dispun de o pondere asiguratorie a industriei, ca au deci baze de economie reala pe care sa se aseze dezvoltarea de servicii comerciale si financiare, ca reusesc sa exporte pentru a importa si nu sunt destructurate de deficite externe instabilizatoare. Nu este insa cazul unor tari ale zonei - precum Bulgaria, alte tari balcanice, tarile baltice - care au devenit economii artificiale ale consumului fara productie si importurilor fara exporturi, cu deficite externe ametitoare si nesustenabile. Romania, din pacate, se afla printre acestea din urma. Si nu intamplator, pentru ca, in ciuda unei false imagini, prezenta industriei constructoare auto in economia din Romania - indeosebi in raport cu dimensiunile tarii - este firava. Va mai spori cu ceva prin implicarea Ford la uzinele din Craiova. Dar, la dimensiunile tarii, efectele prezentei acestei industrii abia se resimt, cu toate ca sunt de departe cele mai puternice dintre cele pe care le mai poate genera in ansamblu o industrie precar dezvoltata si aflata in desconsiderare.

Iata ce a pierdut Romania prin alegerea de catre Mercedes a Ungariei pentru o investitie de 800 de milioane de euro. Nu 800 de milioane de euro constituie problema. Romania a pierdut o investitie in industria prelucratoare, adica acolo unde este nevoie ca de apa si de aer pentru a se mai echilibra macar ceva din dezastrul consumului fara productie si importurilor fara exporturi.