Talcuri baltice

Ilie Serbanescu 12.12.2007

De același autor

Vesti cu multiple talcuri vin in ultimul timp din Tarile Baltice. Aceste tari, in ciuda nereprezentativitatii lor din cauza obiectiva a dimensiunii reduse atat a economiei, cat si a populatiei, au fost totusi date copios de exemplu pentru rapiditatea reformelor intreprinse, neezitandu-se a le prezenta ca un fel de port-stindard al trecerii cu succes de la comunism la capitalism. Tarile Baltice facusera parte nu numai din zona de influenta sovietica, ci chiar si din Tara Sovietelor, ceea ce le facea si mai semnificative din acest punct de vedere. Mai mult, dupa primul val de elevi buni, pe care l-a constituit Cehia, Ungaria, Polonia, nu prea mai erau exemple de oferit celor ramasi de caruta, alde Romania.

Realitatea este ca tocmai ceea ce le facea nerelevante - anume dimensiunea redusa, practic de ministate - constituia un mare avantaj pe linia schimbarilor. Cu cateva miliarde de dolari sau euro se puteau face minuni, ceea ce intr-o tara cu peste 20 de milioane de locuitori ca Romania era imposibil.

 Si Tarile Baltice s-au dovedit un elev silitor, s-au oferit pentru toate experimentele de implantare a vectorilor monetari si bugetari care stranguleaza inflatia si stapanesc cursul valutar, in frunte chiar cu Consiliul Monetar, prin care se ramane practic fara banca centrala si moneda nationala, deci fara politica monetara si politica valutara. Si, cu ajutorul investitiilor straine care au gasit in aceste tari teren aproape gol si care nici n-au trebuit sa fie prea importante avand in vedere iarasi dimensiunile tarilor, au inregistrat succese dupa succese pe linia cresterii economice, reducerii inflatiei, sporirii salariilor si consumului si chiar aprecierii monedei nationale (desigur, acolo unde aceasta mai exista, respectiv in cazul Letoniei, care nu are Consiliu Monetar). Cu aceste succese, Tarile Baltice au fost primite in UE, in rand cu Cehia, Polonia, Ungaria, dar inaintea Bulgariei si Romaniei. Evident, insa, succesele in discutie nu au fost organice, nu au izvorat din strafundurile economiei, ci au fost mai mult de suprafata, ca toate cele obtinute prin mijloace monetare. Si dupa un timp, situatia a ajuns sa se razbune. Problemele ascunse sub pres ies acum la iveala, la primele adieri de vant mai serioase. Dupa succese obtinute mai mult artificial sau cu pretul unor grave dezechilibre, care au fost un timp ignorate sau chiar ascunse, vine timpul notei de plata.

 Principalele agentii internationale de rating - Standard & Poor’s, Fitch Ratings si Moody’s - au luat in vizor economiile Tarilor Baltice in asteptarea unor corectiii pe care le considera "dureroase". Iar analistii marii banci de investitii americane Goldman Sachs apreciaza ca o scadere semnificativa a cresterii economice va interveni in tarile respective, daca nu se va produce cumva chiar o recesiune. Oricum, inflatia a crescut din nou foarte mult, preturile la proprietati au inceput sa scada, iar deficitul de cont curent a depasit orice limite. Si urmeaza avertismentul: "Adaptarea la situatia creata ar putea reduce interesul investitorilor pentru Tarile Baltice si chiar pentru Romania si Bulgaria". Este aprecierea analistilor de la Goldman Sachs.

 Alaturarea nu este intamplatoare si nici nepotrivita. Pentru ca si in Romania si Bulgaria s-a aplicat, e drept, ceva mai tarziu, absolut acelasi scenariu: stimularea consumului mult peste posibilitatile productiei interne, prin sporirea fara acoperire a salariilor, prin extinderea rapida a creditarii si prin aprecierea artificiala a monedei nationale, care sa scada inflatia pe seama nefericitei incurajari a importurilor. Regasim functionand din plin in acest scenariu mecanismul extinderii Uniunii Europene: pomparea de bani in scopul expansiunii pietei din Est pentru produsele si serviciile din Vest. In mod evident, insa, ceea ce se obtine astfel, cel putin intr-o prima faza - care poate dura insa pana la cativa ani -, este o cvasi-prosperitate pe seama si cu pretul adancirii grave a deficitului extern: crestere economica bazata pe consum din import, inflatie dependenta de preturile importurilor, volatilitate a cursului monedei nationale. La fel de evident, toate acestea dureaza pana cand coarda intinsa se rupe. Corectiile vin, mai devreme sau mai tarziu, dar in mod inevitabil. Euforia este apoi scump platita. Chiar si minusculele Tari Baltice nu fac exceptie, cu toate ca, in cazul acestora, cu doar cateva miliarde de euro capitalul international le-ar putea tine "de afis" in continuare. Dar, la deficite externe de 15-20% echivalent PIB, nimeni nu se mai aventureaza, doar "de afis", sa puna la dispozitie acesti bani. Talcurile baltice sunt foarte clare: urmeaza pe tavalug Romania si Bulgaria! Mai ales ca, in cazul acestora din urma, pentru a le tine "de afis", ar trebui mult mai multi bani.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]2.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22