De același autor
Potrivit previziunilor oficiale, in 2007 deficitul de cont curent extern - un fel de consum net de resurse financiare din strainatate - ar urma sa creasca fata de cel din 2006 care a batut deja toate recordurile. Se vorbeste concret de un deficit de cont curent extern de peste 10 miliarde de euro, desi o asemenea cifra a fost deja depasita de deficitul din 2006. Cifra este importanta din punctul de vedere al problemelor de plati externe pe care deficitul de cont curent le pune Romaniei. Importanta, pentru ca estimarea, tot oficiala, proiecteaza investitii straine directe de circa 5,8 miliarde de euro, in scadere fata de 2006. Deci, una peste alta, doar o proportie de 60% din deficitul de cont curent extern ar urma sa fie finantata de investitiile directe straine.
Este un mare semnal de alarma! Ceea ce s-a sustinut oficial, de altfel sus si tare (si de catre reprezentanti guvernamentali, si de catre cei ai bancii centrale), a fost ca - daca intr-adevar deficitul de cont curent extern a tot crescut, si inca in mod periculos, surclasand cu un nivel de peste 10% echivalent PIB cota de 6% echivalent PIB, considerata de alerta pe plan international - probleme de fapt nu s-au pus, in masura in care acest deficit a avut parte de asa-numita "finantare autonoma", adica a fost practic acoperit in proportie de 80-90% de intrari de capitaluri sub forma de investitii directe straine. Adica de investitii care, facandu-se in afaceri, sunt in principiu pe termen nelimitat si, oricum, nu au un caracter volatil, cum sunt cele pe piata de capital sau pe piata valutara, care pot fi de natura strict speculativa, putandu-se retrage brusc din piata asa cum au venit. Primele urmaresc profitul prin intermediul unei afaceri, deci au o anumita stabilitate, putandu-se, daca exista, conta pe ele in finantarea unui deficit extern. Pe ultimele nu se poate conta in aceasta privinta, tocmai din cauza volatilitatii lor.
Proiectia unei scaderi a contributiei investitiilor directe la finantarea deficitului de cont curent extern da un semnal de maxima preocupare, cel putin in masura in care autoritatile s-au ascuns pana acum in spatele tezei "finantarii autonome". Dar nu este singurul semnal de alarma pentru 2007. Contributia de numai 60% a investitiilor directe straine la finantarea deficitului de cont curent extern are in vedere un nivel al acestuia de 10 miliarde de euro. Dar, daca asa cum apreciaza Asociatia Nationala a Exportatorilor si Importatorilor din Romania (ANEIR) ca deficitul comercial ar putea urca in 2007 spre fabuloasa suma de 18 miliarde de euro (de la 15 miliarde de euro in 2006), este greu de admis ca deficitul de cont curent extern va fi de numai 10 miliarde de euro. Repetam, acest nivel a fost deja depasit din 2006. Practic, cam toate componentele contului curent extern sunt, actualmente, deficitare, ca si balanta comerciala. Acestea amplifica, si nu compenseaza deficitul comercial. Singura componenta cu un rol compensator o constituie remiterile catre tara din partea lucratorilor romani in strainatate. Dar si contributia lor compensatorie este in scadere, in conditiile in care o tot mai mare parte din migratia romaneasca devine, din motive complexe a caror analiza depaseste cadrul de fata, emigratie. Oricum, este exclusa o contributie compensatorie de 8 miliarde de euro, caci ar fi vorba de una mai mult decat dubla fata de cea din 2006. Iar apartenenta Romaniei la UE, prin facilitatile de circulatie si stabilire in spatiul european, este de banuit ca va mari, si nu reduce, amploarea emigratiei din Romania.
Cat priveste cuantumul deficitului comercial in 2007, ANEIR aduce argumente solide. Ar fi vorba nu doar de expansiunea importurilor, care este in insasi logica lucrurilor pentru o tara nou aderenta la UE, ci si de o incetinire sensibila a cresterii exporturilor. Acestea vor trece in 2007 - ca prim an de apartenenta a Romaniei la UE - prin probleme grele. Tratamentul preferential ca provenind dintr-o tara in curs de dezvoltare va inceta pentru produsele romanesti exportate pe pietele unor tari dezvoltate importante, precum SUA sau Japonia. Grosul exporturilor care se indreptau spre tari UE devin livrari "intracomunitare" cu un alt regim de TVA, in care, pana la reglarea lucrurilor, exportatorii romani vor plati TVA si va trece timp pana la recuperarea platilor. In sfarsit, exporturile catre o serie de tari precum Turcia sau China vor intalni alte taxe vamale, respectiv pe cele care reglementau exporturile UE catre tarile in discutie, mai defavorabile din punctul de vedere al Romaniei. Sa nu uitam nici efectele absolut dezastruoase ale aprecierii leului pentru exportatori, desigur daca aceasta tendinta nefasta din 2006 se va prelungi.
Situatia contului curent extern va fi in 2007 pe muchie de cutit. Coarda deficitului extern s-a intins deja la maximum in 2006. S-ar putea, deci, ca la orice noua fortare - si exista conditii pentru aceasta in 2007 -, coarda sa se rupa! Intr-un fel paradoxal - dar numai aparent paradoxal - coarda s-ar putea rupe exact in primul an al apartenentei la UE.
