De același autor
Raportul elaborat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin drept este cel mai ambiţios document de până acum ce analizează, în logică constituţională, evenimentele care s-au succedat în vara lui 2012. Este aceasta o analiză cu atât mai importantă cu cât maniera de lectură a Comisiei plasează întreaga problematică pe terenul solid al constituţionalismului, descurajând discursurile mediatice părtinitoare care au predominat în intervalul de după iulie 2012.
Observaţiile Comisiei evidenţiază atât punctele slabe ale regimului constituţional românesc, cât şi disponibilitatea autorităţilor, ( Parlament şi Guvern) de a ignora spiritul de colaborare şi de moderaţie ce s-ar cuveni să definească o democraţie consolidată. Diagnosticul Comisiei relevă limitele fundamentale ale procesului de constituţionalizare în România. După douăzeci de ani de la adoptarea constituţiei sale, România este incapabilă să treacă testul unei crize politice. Rezultatul confruntării ce opune instituţiile statului este ignorarea deliberată a regulilor gândite în vederea gestionării unui asemenea tip de situaţii.
Esenţială este lectura pe care raportul Comisiei o dă carenţelor regimului constituţional în materia echilibrului şi separaţiei puterilor în stat. Opţiunea atâtor cabinete în favoarea ordonanţelor de urgenţă a dat naştere unei practici pe care vara lui 2012 a exacerbat-o. Raportul Comisiei evidenţiază utilizarea ordonanţelor de urgenţă în domenii pe care legea fundamentală le scoate de sub imperiul ei. Testul de constituţionalitate la care recurge Comisia este cel la care ar fi fost obligat să recurgă autorul textelor, Guvernul României. Reglementarea, prin intermediul Ordonanţelor de Urgenţă, a unor chestiuni ce ţin de competenţele Curţii Constituţionale sau de pragul de validare al referendumurilor echivalează cu o încălcare deliberată a textului constituţional, ce interzice adoptarea de ordonanţe în domeniul regimului de funcţionare a instituţiilor statului. Separaţia şi echilibrul puterilor sunt supuse, în vara lui 2012, unui dublu asalt. Pe de o parte, cum notează Comisia, prin extinderea neconstituţională a domeniului ordonanţelor de urgenţă. Pe de altă parte, prin revocarea intempestivă a titularului unicei autorităţi ce ar fi putut contesta, în faţa Curţii Constituţionale, ordonanţele de urgenţă, Avocatul Poporului.
Analiza Comisiei insistă, deloc întâmplător, pe dezideratul respectării spiritului ce vizează colaborarea dintre instituţii. Modul în care a fost administrată procedura de suspendare a şefului de stat a relevat deficienţele existente la acest nivel- obligaţia impusă Curţii Constituţionale de a elabora un aviz în termen de 24 de ore indică, în opinia Comisiei,lipsa de respect pentru acest organism. Criza din vara lui 2012 a probat disponibilitatea autorităţilor de la Bucureşti de a refuza să pună în aplicare deciziile definitive şi obligatorii ale Curţii Constituţionale, generând o practică în contradicţie cu cea europeană. Îngrijorătoare este şi înclinaţia actorilor politici de a se angaja într-un atac deliberat la adresa Curţii Constituţionale şi a altor categorii de magistraţi, ( este cazul procurorilor). Tentativa de a institui o comisie parlamentară menită să investigheze activititatea procurorilor este nu numai neconstituţională, ci şi generatoare de temeri în ceea ce priveşte independenţa actului de justiţie.
Raportul Comisiei este şi o invitaţie la regândirea cadrului în care funcţionează democraţia românească. Evitarea recursului la ordonanţe de urgenţă, prin utilizarea procedurilor delegării legislative, este una dintre soluţiile previzibile, recomandate de Comisie. După cum clarificarea relaţiilor dintre şeful de stat şi şeşeful de cabinet este esenţială, în această direcţie. Acordul dintre Victor Ponta şi Traian Băsescu, oricât de limitat în scop, este un element în dosarul gestionării raţionale a situaţiei de coabitare. Consolidarea democratică redevine, paradoxal, prioritatea României. Redescoperirea unui climat de respect şi de colaborare dintre autorităţi este alternativa la degradarea constituţională ireversibilă.
Articol publicat de contributors.ro
