De același autor
Pe continent există 225 de limbi naționale și regionale, unele vorbite de milioane de europeni, altele pe cale de dispariție. Tezaurul lingvistic european reprezintă 3% din numărul total al limbilor vorbite în lume. La nivel mondial există cel puțin 6.000 de limbi diferite, dar, potrivit UNESCO, 43% dintre ele sunt pe punctul de a deveni limbi moarte.
Mai bine de jumătate dintre europeni cunosc foarte bine cel puțin două limbi europene (limba maternă și încă o limbă străină). Dintre cele mai cunoscute limbi europene preferate, engleza rămâne în continuare pe primul loc în lume, cu 1,3 miliarde de vorbitori, dintre care 400 de milioane sunt vorbitori nativi.
O limbă are în general cel puțin 50.000 de cuvinte, dar cei care o vorbesc ca limbă maternă cunosc între 15 și 20 de mii de cuvinte. În schimburile de zi cu zi, un vorbitor nu utilizează decât câteva sute de cuvinte.
Dintre limbile europene, rusa este limba maternă vorbită de cei mai mulți europeni (în sensul geografic al termenului european), urmată de limbile: germană, franceză, engleză și turcă.
Există aproximativ 200 de limbi inventate, create de scriitori sau regizori de film, ca de exemplu elvish - limba din trilogia Stăpânul inelelor sau klingoniana din celebra serie TV Star Trek.
Euskaram - limba vorbită în Țara Bascilor - (sud-vestul Franței și nord-estul Spaniei) este considerată cea mai veche limbă din spațiul european. Originea acestei limbi vorbită azi de 750 de mii de cetățeni este un mister pentru lingviști.
Turiștii ar fi tentați să creadă că limba engleză este limba Maltei, dar insula din Mediterana are o limbă oficială recunoscută de Uniunea Europeană. Limba malteză este vorbită de jumătate de milion de oameni și seamănă foarte mult cu limba fenicienilor vorbită în acea zonă din Mediterană în urmă cu 3000 de ani.
Dintre limbile europene, cea mai dificilă este limba maghiară, care are numeroase reguli și nu mai puțin de optsprezece cazuri gramaticale! Dar limba are nuanțe și posibilități extraordinare, reușind să sintetizeze într-un cuvânt ceea ce alte limbi pot exprima doar cu ajutorul multor cuvinte. În limba maghiară, aranyhid – literalmente, pod de aur - explică efectele de lumină pe care soarele îl face la suprafața apei.
Dintre limbile care au trecut de la statutul de limbă orală la cea literară, luxemburgheza este un exemplu de urmat. De abia începând cu 1984 limba are o formă scrisă, cu reguli de ortografie și gramatică bine definite. În prezent, este utilizată de 600.000 de locuitori, dar numărul este în creștere. Islandeza, limbă adusă de vikingi în secolele IX-X, a evoluat puțin în ultimii 1000 de ani. Puțin peste 300.000 de oameni o vorbesc, iar cuvintele noi au intrat în limbă prin asocieri de cuvinte vechi. De exemplu, pentru computer (tolva), islandezii folosesc două cuvinte vechi: tala (număr) și volka (femeie profet).
Limba română se poate mândri cu o propoziție coerentă formată numai din vocale: Oaia aia e a ei, eu i-o iau. Dar cui nu-i plac vocalele poate să încerce ceha, o limbă cu multe consoane. Cehii au cuvinte formate numai din consoane: krk (gât), prst (deget) sau smrk (pin). Limba cehă are și cea mai dificilă de pronunțat literă r: ř.
Lituaniana seamănă cu sanscrita veche și este cea mai veche limbă indo-europeană. Prima limbă vorbită în spațiu a fost limba rusă.
În România, elevii învață engleza, franceza, germana, italiana, spaniola, rusa. Generația mea a prins vremea când ne uitam pe furiș la televiziunile țărilor vecine: Ungaria, Bulgaria, Iugoslavia, Rusia. Fără profesor și fără ajutor, cu toții am ajuns să înțelegem maghiara, bulgara, sârba, rusa. Chiar și azi trec în CV limba maghiară cu mândrie și ori de câte ori pot să o ascult sau să o vorbesc, încerc să o fac. Multe țări europene au o abordare plurilingvistică atunci când vine vorba de limbi străine. Elevii studiază nu numai limba străină, iar cel puțin o oră pe trimestru o altă materie (matematica, istoria, educația fizică, geografia) este predată într-o altă limbă decât limba maternă.
A cunoaște cât mai multe limbi străine nu reprezintă doar o șansă în plus pe piața muncii, mai ales acum că Europa poate fi a orișicui, dar este o modalitate activă de a antrena creierul pentru ca mai târziu, la bătrânețe, să nu fim expuși unor boli precum demența.
Niciodată nu e prea târziu pentru a învăța o nouă limbă străină. //
