De același autor
Abuzul în serviciu a mai făcut obiectul analizei CCR în Decizia 405/2016, când sensul noțiunii de îndeplinirea în mod defectuos a atribuțiilor a fost limitat la îndeplinire cu încălcarea legii. CCR a subliniat că răspunderea penală trebuie să intervină doar ca ultima ratio atunci când consecințele încălcării legii nu pot fi înlăturate prin alte forme de răspundere. cum ar fi răspunderea civilă, disciplinară sau administrativă. Adică nu orice încălcare a legii atrage răspunderea penală pentru infracțiunea de abuz în serviciu. Infracțiunea de abuz în serviciu este una de rezultat: pentru existența ei este nevoie să se producă o pagubă, o vătămare sau un folos necuvenit. De la aceste două elemente pleacă toată discuția despre necesitatea instituirii pe cale legislativă a unui prag valoric care să elimine din justiția penală dosarele privind fapte care au generat pagube minore care pot fi reparate pe alte căi. Lipsa acestui prag e esența criticii formulate în 2017 la CCR.
În Decizia 405/2016, CCR constată că, în prezent, orice acțiune sau inacțiune a persoanei care se circumscrie calităților cerute subiectului activ, indiferent de gravitatea faptei săvârșite, poate intra în sfera normei de incriminare. Această constatare determină Curtea să aibă rezerve în a aprecia că aceasta a fost voința legiuitorului când a incriminat fapta de abuz în serviciu.
CCR reține că sarcina aplicării principiului ultima ratio revine, pe de-o parte, legiuitorului, iar, pe de altă parte, organelor judiciare chemate să aplice legea. Astfel, Curtea apreciază că responsabilitatea de a reglementa și aplica, în acord cu principiul anterior menționat, prevederile privind „abuzul în serviciu“, ține atât de autoritatea legiuitoare primară/delegată (parlament / guvern), cât și de organele judiciare — Ministerul Public și instanțele judecătorești —, indiferent dacă subiectul activ este acuzat conform unor reguli speciale de acuzare sau unor proceduri penale ordinare.
În Decizia 362/2017, CCR constată că în ultimul an nu au intervenit modificări legislative care să răspundă criticilor formulate anterior și reiterează că dispozițiile penale în vigoare sunt formulate în sens larg şi în termeni vagi, ce determină un grad sporit de impredictibilitate, aspect problematic din perspectiva art. 7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum și a altor cerințe fundamentale ale principiului statului de drept, această redactare constituind premisa unor interpretări și aplicări arbitrare / aleatorii. Nefiind legiuitor pozitiv, Curtea nu poate să remedieze în mod direct aceste deficiențe și subliniază că legiuitorul are obligația de a reglementa pragul valoric al pagubei și intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu, pasivitatea acestuia fiind de natură să determine apariţia unor situaţii de incoerenţă şi instabilitate, contrare principiului securităţii raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii.
Așadar, Decizia 362/2017 nu e deloc surprinzătoare – continuă raționamentul din Decizia 405/2016. CCR nu declară neconstituțională norma incriminatoare nici de această dată, dar cere legiuitorului o intervenție care să limiteze aplicarea acesteia la faptele cu adevărat grave. În acest context, Ministerul Justiției a organizat o dezbatere publică pentru a colecta opinii cu privire la nivelul pragului valoric. Au fost exprimate opinii diverse: prag de un leu, prag rezonabil, transformarea infracțiunii de abuz în serviciu într-o infracțiune de pericol, nu de rezultat. Expert Forum a susținut că pragul trebuie stabilit la 1.000 de euro – acest nivel fiind în același timp rezonabil și suficient de serios pentru a conduce la atragerea răspunderii penale pentru fapte grave. În acest fel, încălcările legii care generează pagube mici vor putea fi tratate prin mecanisme administrative, disciplinare sau civile, ieșind de sub incidența normei penale.
A doua decizie privește interdicția persoanelor condamnate de a ocupa funcții în guvern – Decizia 304/2017 (sintagma criticată este „nu au suferit condamnări penale“). Avocatul Poporului a invocat lipsa de tratament egal între membrii diferitelor puteri ale statului, faptul că pentru infracțiunile comise din culpă și pentru infracțiunile mai puțin grave această interdicție nu se justifică, precum și faptul că prin această formulare se introduce o interdicție perpetuă. CCR arată că eventualele incoerențe legislative în tratamentul membrilor diverselor puteri nu intră în sfera sa de competență, ci în cea a legiuitorului. Cu privire la natura perpetuă a interdicției, CCR arată că sintagma „nu au suferit condamnări penale“ încetează să mai constituie o interdicţie la dobândirea calităţii de membru al guvernului în ceea ce priveşte persoanele care cad sub incidenţa / sunt beneficiare ale unei legi de dezincriminare sau de amnistie sau care au fost reabilitate printr-o hotărâre judecătoreasă definitivă. Orice altă interpretare (…) ar fi contrară literei şi spiritului Constituţiei. Mai multe organizații neguvernamentale – EFOR, GDS, CRPE, FH Romania, Funky Citizens și Societatea Timișoara au susținut același principiu, exemplificând cu situația reabilitării, într-un amicus curiae.
.png)
.png)
Comentarii 6
Dan Plesoianu - 07-07-2017
Iar clasarea abuzului in serviciu in categoria infractiunilor de rezultat mi se pare de-a dreptul ridicola. In primul rind, abuzul in serviciu poate fi atit infractiune de rezultat, cit si infractiune de pericol; probabil ca poate fi si amindoua in acelasi timp. In al doilea rind, categorizarea infractiunilor in "de rezultat" si "de pericol" inseamna o incurcare a categoriilor filozofice. Rezultatul este o fapta concreta, in timp ce pericolul este ceva prezumtiv, ceva ce nu s-a intimplat inca, si poate nici nu se va intimpla. Ca atare, ne putem da seama ca acest Cod Penal nu este decit o gluma, chiar daca nu in totalitate. Se tot despica furtul in patru, in loc sa se arate ca inseamna instrainarea fortata de proprietate. Iar abuzul in serviciu inseamna cam acelasi lucru: instrainarea sau distrugerea de proprietate.
RăspundeVicentio B. - 07-06-2017
@ rocambole 2017-07-04. Sincere felicitari pentru relatarile fidele realitatii. Ceea ce afirmati Dvs.: "Cu privire la incalcarea legislatiei primare ( legi, ordonante) consideram ca nu trebuie sa se introduca nici un prag."- este absolut CORECT - juridic, moral.: Ar fi fost "atributia de serviciu " a autoarei, "avocata si experta anticoruptie" sa prezinte ceea ce ati prezentat Dvs. Dar NU a facut -o ! Si NU este intamplator !. Din cate am constatat, cu MARE REGRET, personal, Laura Stefan, are anumite "principii" si anume practica "slalomului" - pentru a nu deranja ! Similar procedeaza si VERBAL !
RăspundeVicentio B. - 07-06-2017
Stimata Doamna Laura Stefan, in contextul afirmatiei Dvs. " De la aceste două elemente pleacă toată discuția despre necesitatea instituirii pe cale legislativă a unui prag valoric care să elimine din justiția penală dosarele privind fapte care au generat pagube minore care pot fi reparate pe alte căi. Lipsa acestui prag e esența criticii formulate în 2017 la CCR." puteti sa exemplificati articole din Legislatia Penala similara - spre exemplul - Germania, Franta, Austria, Elvetia, in care s-a stabilit pragul valoriric la care nu numai Dvs. va referiti ?
RăspundeMarius Nicolescu - 07-06-2017
Ca la noi, la nimeni!
RăspundeDan Plesoianu - 07-06-2017
Cred ca situatia poate fi simplificata destul de mult. Abuzul in serviciu trebuie sa fie clasificat ca fiind o varianta a furtului calificat, CP 209. Pentru ca, de fapt, asta si este. Cu asta se poate incheia orice discutie. Ce importanta are ca prejudiciul este de 1000E, sau de 200.000 Lei, cind sistemul legislativ-juridic oricum nu functioneaza ?! Mie si familiei mele, Statul (prin autoritatile locale, ministere, etc.) ne-au furat aproximativ 1500 hectare de teren, si alte imobile, prin eliberare de titluri de proprietate false si prin faptul ca nu s-a dat curs aplicarii legilor de retrocedare. Paguba cauzata familiei mele poate fi evaluata la o cifra de 10.000.000 (zece milioane) Euro. Pentru a se putea comite aceste fapte, si a se mentine rezultatul lor, au fost comise enorme abuzuri in serviciu, iar pentru a nu se afla adevarul (sigur nu sint / sintem singurii in aceasta situatie in Romania), institutiile Statului (inclusiv procuratura judeteana si vestitul DNA) continua sa falsifice acte si sa faca anchete false. Evident, toate acestea sint imense abuzuri in serviciu, pentru a caror musamalizare lucreaza un intreg sistem de Stat. Ar fi trebuit sa se aplice Legea 165 / 2013, dar nu se intimpla absolut nimic. In tara sint intre 100.000 si 200.000 de persoane care asteapta finalizarea retrocedarilor, fara aproape nici o speranta. Asa ca ce semnificatie mai are discutarea abuzului in serviciu, cind acesta se petrece zilnic, si la un nivel totalmente monstruos ?!
Răspunderocambole - 07-04-2017
Tinand seama ca in ultimele zile s-a discutat si se discuta despre modificarea legislatiei penale pentru a fi pusa in concordanta cu unele decizii ale CCR, CONFORM CARORA ,, funcţionarul public trebuie să ştie "fără echivoc" care este comportamentul ce poate avea semnificație penală”, dorim sa va supunem atentiei o propunere facuta in acest sens, rugandu-va, daca timpul va permite, sa va spuneti parerea in legatura cu ea.. 1)Romania fiind o tara europeana membra UE, sa vedem cum este reglementata infractiuinea de abuz in serviciu in cateva din cele mai mari democratii din UE, Italia, Franta, Germania si Spania, si sa facem si noi la fel, tinand seama insa de faptul ca in Romania coruptia este mult mai mare decat in aceste tari (România se află pe locul 24-25 în Uniunea Europeană, în raportul privind indicele de percepție a corupției (IPC) în 2016), iar pentru A DESCURAJA PRODUCEREA UNOR ASTFEL DE INFRACTIUNI AR TREBUI SA AVEM O LEGISLATIE PENALA MAI DURA. Deci daca in aceste tari exista prag pentru pentru abuz in serviciu sa-l introducem si noi, iar daca nu exista, sa ne gandim de mai multe ori si sa vedem daca intr-adevar este in interesul Romaniei ( si nu a infractorilor ! ) introducerea acestui prag. 2)Cateva exemple: A)Franța În Codul Penal francez abuzul în serviciu e reglementat scurt,la obiect. Funcționarul public, în exercițiul funcțiunii, nu îndeplinește un act legal, ia cinci ani de închisoare și 75 000 de euro amendă – indiferent de pagubă. Mai mult, dacă fapta funcționarului provoacă o pagubă, atunci funcționarul riscă până la zece ani de recluziune și 150 000 de euro amendă penală. B)Spania În Codul Penal din Spania, cel găsit vinovat riscă închisoare de la 6 luni la 2 ani. În plus vinovatul este obligat să plătească o AMENDA egală cu Dublul beneficiului intenţionat sau obţinut de funcţionarul respectiv şi nu mai poate ocupa o funcţie publică între 4 şi 9 ani. C)Italia La italieni, abuzul în serviciu e o faptă săvârșită cu intenție în exercitarea atribuţiilor de serviciu de către un funcționar public care nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin asta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale altuia. Pe scurt, e cam ca la noi. Nu sunt limite pentru pagubă (materială). 3)Cu privire la incalcarea legislatiei primare ( legi, ordonante) consideram caci nu trebuie sa se introduca nici un prag. Diferentierea se va face prin pedepse. Avem prejudiciu mic, pedeapsa este mica, avem prejudiciu mare, pedeapsa este MARE. 4)Cu privire la incalcarea altor atributii de serviciu, ca de ex. acte ale organelor centrale executive( hotarâri, ordonante, instructiuni elaborate de guvern, ministere sau alte organe centrale de stat),acte ale organelor locale (prefectura, primarie, diverse agenii, inspectorate, ş.a.), fisa postului, regulamentul de ordine interioara sau de alte reglementari similare, CONSIDERAM caci ar trebui reintroduse in Codul Penal si ar trebui introdus un prag ( de ex. salariul minim pe economie ). Consideram caci sunt sau pot fi foarte multe cazuri in care un functionar prin nerespectarea unor astfel de atributii poate cauza Prejudicii foarte MARI, de milioane de euro, deci nu este corect si moral ca astfel de abuzuri sa nu fie pedepsite penal. 5)PENTRU A DESCURAJA PRODUCEREA UNOR INFRACTIUNI in general si a unor INFRACTIUNI DE ABUZ IN SERVICIU in particular, CONSIDERAM CACI AR TREBUI SA AVEM O LEGISLATIE PENALA MAI DURA. IN FOARTE MULTE TARI DIN EUROPA, ca de ex. Spania, Belgia, Marea Britanie, Germania, Polonia, Ungaria, Lituania, Bulgaria, Finlanda, Cipru, Slovacia și Slovenia, ALATURI DE PEDEAPSA CU INCHISOAREA SE DA SI O PEDEAPSA CU AMENDA. ASTFEL, PROPUNEM ( pentru viitor ) ca IN FIECARE ARTICOL AL CODULUI PENAL IN CARE SE PREVEDE PEDEAPSA CU INCHISOARE PENTRU O INFRACTIUNE economoca si non-violenta, limita maxima a pedepsei sa se reduca cu un an si SA SE INTRODUCA UN PARAGRAF SUPLIMENTAR, CARE SA PREVADA PE LANGA PEDEAPSA CU INCHISOAREA SI O PEDEAPSA CU AMENDA egala cu dublul beneficiului intenționat sau obținut, dar nu mai mica de 100 de lei, in cazul in care prin infractiune se produce un prejudiciu material . Dar iata care este forma propusa de catre noi pentru Art. 297 Cod penal, tinand seama de cerinta CCR, conform careia ,, funcţionarul public trebuie să ştie "fără echivoc" care este comportamentul ce poate avea semnificație penală” : Art. 297 Cod penal Abuzul în serviciu (1)Functionarul public este obligat sa respecte atributiile de serviciu prevazute de: A)actele normative emise de parlament si guvern( legi, ordonanțe ale Guvernului sau ordonanțe de urgență ale Guvernului) B)actele emise de catre şeful statului (decrete), alte acte ale organelor centrale executive( hotarâri, ordonante, instructiuni elaborate de guvern, ministere sau alte organe centrale de stat) precum si: -acte ale organelor locale (prefecturi, primarii, consilii locale si diverse agentii, inspectorate,etc., ale acestora) - fisa postului, regulamentul de ordine interioara sau de alte reglementari similare. (2) Nerespectarea (incalcarea) atribuţiilor de serviciu prevazute de aln.(1) constituie infractiune doar daca cauzează o pagubă de cel putin un salariu minim pe economie ( se poate stabili si un alt prag ) pentru lit A, respectiv 2 salarii minime pe economie ( se poate stabili si un alt prag ) pentru lit B . In cazul in care prejudiciul este mai mic decat acest prag, organele de cercetare penala vor trimite dosarul cauzei la instanta competenta. (3)Fapta funcţionarului public care prin nerespectarea (incalcarea) atribuţiilor de serviciu prevazute de aln.(1) cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu: -amendă de la 100 de lei pana 1000 de lei, in cazul in care prin fapta functionarului public nu se produce un prejudiciu material -amenda egala cu dublul beneficiului intenționat sau obținut ( dar nu mai mica decat 1000 de lei ), in cazul in care prin fapta functionarului public se produce un prejudiciu material La pedeapsa cu amenda se adauga: - închisoarea de la 1 an la 5 ani, in cazul in care prejudiciul material este cuprins intre un milion de lei si 5 milioane de lei - închisoarea de 6 ani, in cazul in care prejudiciul material este mai mare de 5 milioane de lei - interzicerea pentru o anumita perioada a exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică. (4) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA. Un grup de romani carora le pasa de Romania
Răspunde