Metode pentru recuperarea banilor furați

Laura Stefan 07.04.2015

De același autor

Zilele acestea, Ministerul Justiției a lansat în consultare publică un proiect de act normativ care înființează o structură responsabilă cu administrarea bunurilor sechestrate și care va urmări punerea în executare a deciziilor judiciare definitive prin care se stabilesc obligații civile în sarcina celor condamnați penal.

 

În ultima vreme se discută din ce în ce mai insistent despre latura civilă a dosarelor pe­nale, mai ales pentru că în această materie mai multe instituții trebuie să conlucreze pen­tru ca banii furați să se în­toarcă înapoi la bugetul de stat. În etapa de anchetă, po­liția și procurorii trebuie să identifice și să indis­poni­bi­li­ze­ze bunurile celor care au co­mis infracțiuni, pentru a se asi­gura că prejudiciile ge­ne­rate pot fi recuperate la fi­nalul procedurilor judiciare. De cele mai multe ori, bu­nu­rile sechestrate rămân în ad­mi­nistrarea efectivă a inculpaților, care au pu­ține motive să le păstreze în bună stare, ast­fel încât valoarea lor să nu scadă pe durata pro­cesului penal. Deși există proceduri care per­mit vinderea anticipată a bunurilor se­ches­trate cu acordul inculpaților, aceste proceduri sunt foarte puțin folosite în practică, pentru că nicio instituție nu se consideră res­pon­sa­bilă pentru aceste aspecte. Instanțele se pro­nunță și asupra laturii civile a dosarelor pe­na­le fie când decid confiscarea bunurilor do­bân­dite din infracțiuni, fie când decid obligarea la recuperarea prejudiciilor generate prin in­frac­țiuni. Deciziile definitive prin care se instituie obligații civile trebuie apoi pu­se în aplicare de către ANAF. Iar ANAF pune efectiv în apli­care mai puțin de 10% din deciziile instanțelor. Această performanță modestă pune în discuție eficiența întregului sistem de recuperare a pre­judiciilor în România.

 

Noul Cod Penal instituie obli­gativitatea acoperirii obli­ga­ți­i­lor civile de către cei care do­resc să fie eliberați condiționat după exe­cu­tarea unei părți din pedeapsă. Vorbim fie des­pre obligația de a repara prejudiciile cauzate prin infracțiune, fie despre punerea în exe­cu­tare a deciziilor de confiscare a bunurilor do­bândite din infracțiuni. E important de pre­ci­zat că vechea reglementare nu prevedea aceas­tă obligație. În câteva dosare sonore pre­judiciile au fost acoperite, iar deciziile de con­fiscare au fost puse în aplicare tocmai pentru că persoanele condamnate doreau să be­ne­fi­cieze de eliberarea condiționată. Disputele ju­diciare vor fi în anii următori și mai aprinse în privința determinării exacte a valorii pre­ju­di­ciului în fiecare dosar în parte, pentru că de acoperirea acestuia va depinde punerea în li­ber­tate mai devreme de termen a celor con­damnați.

 

Deși util, acest mecanism nu va rezolva toate dificultățile practice legate de recuperarea pre­judiciilor, pentru că vor exista situații în ca­re condamnații vor fi condamnați cu sus­pen­dare, în acest caz nepunându-se în discuție eli­berarea condiționată, sau se află atât de de­parte de împlinirea fracțiunii din pedeapsă obli­gatorie pentru eliberarea condiționată, în­cât nu sunt motivați să își îndeplinească obli­gațiile civile. Pentru toate aceste situații tre­bu­ie rezolvate problemele sistemice care au îm­piedicat România să aibă o performanță mai bună în materia recuperării prejudiciilor.

 

Zilele acestea, Ministerul Justiției a lansat în consultare publică un proiect de act normativ care înființează o structură responsabilă cu ad­ministrarea bunurilor sechestrate și care va urmări punerea în executare a deciziilor ju­di­ciare definitive prin care se stabilesc obligații civile în sarcina celor condamnați penal. Ro­mânia se aliniază astfel bunelor practici euro­pene, în țările cu perfomanțe în recuperarea prejudiciilor existând structuri similare. Prac­tic, pentru prima dată în România, această structură va centraliza toate informațiile pri­vind bunurile sechestrate și deciziile de con­fiscare sau de recuperare a prejudiciilor și va administra, direct sau prin intermediul altor en­tități specializate, bunurile sechestrate. Ast­fel vor fi evitate situațiile extrem de frecvente în care bunurile indisponibilizate pe durata pro­cesului se devalorizează drastic, împie­di­cându-se recuperarea prejudiciilor. Structura din cadrul Ministerului Justiției va monitoriza în timp real activitatea ANAF în materia pu­ne­rii în executare a hotărârilor judecătorești de confiscare sau de recuperare a prejudiciilor. Im­portanța unui mecanism eficient în această materie va crește în anii care vin, pentru că le­gislația românească a introdus forme noi de confiscare – cum ar fi confiscarea extinsă – ca­re presupun existența unei structuri ca­pa­bile să administreze bunuri de valoare sem­ni­ficativă în mod eficient.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22