O discuție uitată - noua legislație a achizițiilor publice

Laura Stefan 18.08.2015

De același autor

Domeniul achizițiilor publice este strict reglementat pe plan european și deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene au relevanță practică în fiecare stat membru. Din păcate, cunoașterea jurisprudenței europene la nivelul autorităților contractante este modestă.

 

Ministerul Finanțelor Publice a publicat la sfâr­șitul lui iulie spre consultare noile pro­iecte de lege privind achizițiile publice. Ini­țial, termenul pentru formularea observațiilor era de zece zile, dar reacția societății civile – Expert Forum, Freedom House și CRPE –, precum și cea a mediului de afaceri – AmCham – a convins guvernul că este ne­re­zonabil ca o reglementare atât de importantă să fie discutată pe fugă în toiul verii. Ter­me­nul pentru primirea comentariilor a fost pre­lungit până la data de 31 august, iar Expert Forum și Freedom House organizează o dez­ba­tere publică pe această temă în perioada 24-25 august la București. Comentariile co­lectate în cadrul acestei dezbateri vor fi trans­mise inițiatorilor. În toamnă, proiectele de le­ge vor ajunge în parlament, urmând să intre în vigoare în 2016. Complexitatea schim­bă­ri­lor va genera în mod inerent dificultăți de adap­tare atât în sectorul public, cât și în cel privat. Este esențial ca, imediat după intrarea în vigoare a noilor texte, să apară ghiduri și metodologii care să ușureze procesul de adap­tare.

 

Noul cadru normativ transpune directivele eu­ropene privind achizițiile publice care ur­măresc, în principiu, să asigure eficiența uti­lizării banilor publici și, în același timp, să permită autorităților contractante să adap­te­ze procedurile de achiziții propriilor nevoi. Ca­drul legal anterior a fost adesea criticat pen­tru rigiditate și pentru că el constrângea ex­cesiv relațiile economice între mediul pri­vat și stat. Adesea, achiziționarea de bunuri și servicii de proastă calitate a fost pusă pe seama așa-zisei obligații de a utiliza drept cri­teriu de selecție a ofertei câștigătoare prețul cel mai mic. Noile directive mută accentul în selecție de la prețul cel mai mic la oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic. De fapt, posibilitatea autorităților contractante de a opta pentru acest criteriu exista și în contextul legislație actuale, însă, în practică, cel mai mic preț era criteriul preferat, pentru că oferea o mai mare obi­ec­tivitate în evaluarea ofertelor. Autoritățile contractante au ezitat mereu în a defini cri­te­riile de calitate și de eficiență economică din teama ca aceste opţiuni de oportunitate administrativă să atragă o eventuală răspundere contravențională sau pe­nală pentru șefii respectivelor instituții. După intrarea în vigoare a noului cadru normativ, va fi esențial ca autoritățile contractante să poată beneficia de asis­tență în definirea criteriilor de selecție, mai ales în condițiile în care, pentru anu­mite tipuri de contracte, prețul cel mai mic este exclus ca principiu de se­lecție. Acestea sunt contractele care pri­vesc serviciile intelectuale sau cele în cadrul cărora aspectede de inovare sau de mediu sunt importante. Este vorba, așadar, despre domenii în care folosirea banilor publici a generat semne de în­trebare importante, iar uneori chiar do­sare penale, astfel încât este ușor de an­ti­cipat cât de dificilă va fi în practică adap­tarea la noua regulă.

 

Noutăți apar și în privința sub­con­trac­tanților – aceștia vor trebui incluși în documentația depusă pentru a se putea ve­rifica eventualele conflicte de in­te­rese. ANI dezvoltă un sistem de iden­ti­ficare a posibilelor conflicte de interese în timp real în procedurile de achiziții și va transmite avertismente de in­te­gri­tate către autoritatea contractantă, atunci când identifică probleme. Au­to­ritatea contractantă trebuie să ia mă­suri de înlăturare a conflictului de in­te­rese și să le comunice atât către ANI, cât și către ANAP (Agenția Națională pen­tru Achiziții Publice). Doar în ul­timă instanță procedura de achiziție pu­blică va fi blocată din cauza conflictelor de interese, accentul fiind pus pe încercarea de a le preveni.

 

De asemenea, pentru că în practică au existat situații în care subcontractanții nu au fost plătiți la timp de către con­tractantul principal, noile legi introduc posibilitatea plăților directe făcute de autoritatea contractantă către sub­con­tractanți. Firește, acest mecanism de plată este disponibil doar pentru sub­con­tractanții care solicită acest lucru în mod expres. Se evită astfel dificul­tățile apărute în practică în anumite sectoare economice în care companii importante au probleme penale sau fis­cale care duc la blocarea fondurilor și la neplata datoriilor către furnizori, de­și aceștia și-au îndeplinit obligațiile con­tractuale.

 

O altă idee nouă luată în calcul de Ro­mânia este utilizarea unor liste de ope­ra­tori economici certificați pentru anu­mite sectoare de activitate. Se pare că primul sector pilot va fi cel de lucrări de infrastructură. Este esențial ca pro­ce­sul de certificare să nu echivaleze, de fapt, cu o restrângere nepermisă a pie­ței operatorilor economici care au ac­ces la acest tip de contracte și este ușor de anticipat că discuțiile pe această te­mă nu vor fi deloc facile.

 

Domeniul achizițiilor publice este strict reglementat pe plan european și de­ci­ziile Curții de Justiție a Uniunii Eu­ro­pene au relevanță practică în fiecare stat membru. Din păcate, cunoașterea ju­risprudenței europene la nivelul au­torităților contractante este modestă. Stra­tegia națională în domeniul achi­zi­țiilor publice propune construirea unei baze de date care să cuprindă juris­pru­dența relevantă. Din păcate, limbajul tehnic și amploarea argumentației juri­dice utilizate în aceste decizii fac di­fi­ci­lă înțelegerea lor de către publicul larg. Este nevoie de îndrumare practice care să traducă în limbajul obișnuit cele mai importante hotărâri care au impact asu­pra felului în care trebuie să se des­fă­șoare achizițiile publice.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22