O lege neconstituţională şi ineptă juridic

În forma actuală, proiectul de lege are majore lacune constituționale și ar trebui să fie invalidat la un eventual control al CCR.

Săptămâna trecută a fost începutul unei largi serii de proteste împotriva ex­ploa­tării de la Roșia Montană, declanșate de transmiterea către parlament, de către guvern, a proiectului de lege privind unele măsuri aferente exploatării mi­ne­reurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în Ro­mâ­nia. Glumița premierului Ponta, care a sus­ținut că, deși în calitate de premier, promovează proiectul de lege, dar ca deputat va vota împotrivă, nu a făcut de­cât să inflameze și mai mult spiritele, adăugând la numeroasele critici care pot fi aduse proiectului și enervarea firească generată de ipocrizia și cinismul exhibat fără jenă.

Proiectul de lege – de promovarea că­ruia a răspuns ministrul Dan Șova - este o lungă înșiruire de inepții juridice cu privire la care Ministerul Justiției a ex­pri­mat un punct de vedere extrem de ne­ga­tiv. Ministerul Justiției emite în mod obli­gatoriu un aviz de legalitate pentru ac­tele care sunt aprobate de guvern, aviz care se emite ultimul în seria de apro­bări de la diferite ministere și doar după ce au fost rezolvate toate problemele ca­re puteau pune în discuție legalitatea res­pectivelor acte. Documentul elaborat de MJ nu este propriu-zis un aviz, ci o lun­gă serie de observații în funcție de care inițiatorul ar fi trebuit să modifice pro­iectul de lege și să îl transmită, apoi, în original, alături de toate celelalte avize de la ministerele de resort, către MJ pentru obținerea avizului de legalitate. Criticile MJ sunt majore și vizează constituționalitatea proiectului de lege.

În primul rând, este criticată practica atât de utilizată în România a aprobării prin lege a unui contract. Această pro­ce­dură este folosită pentru ca cei care sunt în spatele marilor afaceri să scape de răspundere, protejați fiind de votul parlamentului. În fapt, suntem în fața unui abuz, pentru că legea este, în esen­ță, un act cu aplicabilitate generală, iar con­tractul, un act individual care sta­bi­lește drepturi și obligații între părți. Chiar dacă una dintre părți este statul român, aces­ta acționează, în acest caz, ca un subiect de drept privat, intrând în relații con­tractuale cu o companie – Decizia CCR 600/2005 exprimă un punct de ve­dere similar, așadar există și precedent pen­tru această situație.

În al doilea rând, proiectul de lege pro­pus generează un tratament preferențial pentru exploatarea de la Roșia Montană – un tratament substanțial diferit de cel instituit de Legea minelor. În aceste con­diții, inițiatorul avea obligația să explice clar care sunt motivele pentru care se im­pune un tratament diferit în acest caz, motivare care lipsește. În plus, ins­tituirea prin lege a unei obligații pentru ANRM de a modifica licența de ex­ploa­tare care a fost aprobată prin Hotărâre de Guvern contravine legislației în vi­goare.

În al treilea rând, MJ exprimă o su­me­denie de critici punctuale ale textului proiectului de lege, care vizează pre­ve­derile privind licența de exploatare, re­lațiile între MINVEST, REMIN și RMGC, ce­le privind folosirea noțiunii de con­ce­siune în legătură cu bunurile proprietate privată a statului, deși Codul Civil pre­vede că pot fi concesionate doar bu­nurile proprietate publică a statului. O cri­tică specială este adusă modalității pre­conizate de expropriere prevăzută de proiectul de lege – RMGC ar dobândi ca­litatea de expropriatator sau re­pre­zen­tant al expropriatorului. Mai exact, o en­titate privată ar avea voie să exproprieze cetățeni în numele statului român, iar cei expropriați ar avea dreptul să con­teste în instanță doar cuantumul des­păgubirilor, nu exproprierea în sine. Aceas­tă procedură conține majore vul­nerabilități de natură constituțională, ara­tă MJ. Alte critici privesc formulările extrem de vagi și de interpretabile in­tro­duse în proiectul de lege.

În forma actuală, proiectul de lege are ma­jore lacune constituționale și ar tre­bui să fie invalidat la un eventual control al CCR. Oricum ar fi, dincolo de teh­nicalitățile juridice, exploatarea de la Roșia Montană încinge spiritele in­di­fe­rent de preferințele ideologice ale celor din stradă și ar putea fi buturuga mică ce răstoarnă carul mare. Probabil că asta simt și guvernanții și de aceea în­cearcă să se ascundă în spatele votului parlamentarilor.