De același autor
Dosarul domnului Șova continuă să furnizeze controverse pentru că hotărârea Senatului de a refuza ridicarea imunității a fost atacată la CCR de către opoziție. CCR a anunțat că va analiza acest caz pe 6 mai. Ca să înțelegem ce se întâmplă, trebuie să facem un pas în spate și să ne reamintim întreaga istorie a votului dat în Senat.
Cererea formulată de DNA viza arestarea domnului Șova, care, fiind parlamentar, se bucură de imunitate. În Comisia juridică a Senatului votul a fost în favoarea ridicării imunității, iar în plen cererea DNA a obținut 79 de voturi „pentru“, 67 de voturi „contra“ și 5 voturi anulate. După vot, Senatul trebuia să emită o hotărâre care să reflecte rezultatul votului. Doar că aici apare marea problemă: Constituția spune că toate hotărârile Senatului se iau cu majoritatea senatorilor prezenți, iar regulamentul Senatului spune că hotărârile în privința cererilor de ridicare a imunității se iau cu majoritatea membrilor Senatului. Diferența este majoră și în acest caz ar fi influențat decisiv soluția adoptată. Pentru a evita sau pentru a amâna un control de constituționalitate, Senatul a refuzat să emită o hotărâre, mulțumindu-se să dea un comunicat de presă prin care anunța că solicitarea DNA a fost respinsă. Evident, comunicatul de presă, spre deosebire de hotărârea Senatului, nu putea fi atacat la CCR.
Președintele CSM a sesizat CCR cu privire la existența unui conflict juridic de natură constituțională, arătând că Senatul încalcă prevederile imperative ale Articolului 76 (2) din Constituție care arată că toate hotărârile Senatului se adoptă cu majoritatea senatorilor prezenți și că, prin refuzul de a emite hotărârea în cazul Șova, se încalcă Articolul 67 din Constituție referitor la soluționarea cererilor de ridicare a imunității. CCR a constatat că, într-adevăr, toate hotărârile Senatului se adoptă cu majoritatea senatorilor prezenți – de altfel, Senatul și-a modificat statutul înainte de decizia CCR, eliminând prevederea care contrazicea textul constituțional. De asemenea, CCR constată că, indiferent dacă Senatul aprobă sau respinge cererea procurorilor, trebuie să emită o hotărâre care se publică în Monitorul Oficial.
CCR concluzionează:
„Procedura, însă, nu a fost finalizată prin formalizarea rezultatului votului în actul juridic care să îl consfințească — hotărârea Senatului, redactarea acesteia constituind o operațiune tehnico-juridică obligatorie, întrucât documentul astfel întocmit este cel în baza căruia votul care a avut loc în plenul Camerei produce efecte juridice.
Curtea constată că refuzul Senatului de a redacta și publica hotărârea adoptată în ședința Plenului din 25 martie 2015 echivalează cu neîndeplinirea unei obligații constituționale, legale și regulamentare, care angajează această autoritate publică într-un conflict juridic de natură constituțională cu autoritatea care a solicitat încuviințarea arestării unui senator, respectiv Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin intermediul ministrului Justiției.“
După această decizie s-au auzit nemulțumiri ipocrite din partea unora dintre senatori: de ce este CCR atât de clară în decizia sa, cum își permite CCR să dea ordine Senatului și altele în aceeași notă. De fapt, nu e deloc prima dată când CCR constată că una dintre Camerele parlamentului a folosit subterfugii și nu a finalizat procedurile legale pentru a evita un eventual atac la CCR. De altă parte, poate vă mai amintiți că una dintre ideile de bază în proiectul de modificare a Constituției era eliminarea posibilității de a ataca la CCR hotărârile Camerelor. Acum vedem care e de fapt miza acelei propuneri.
DNA, pe de altă parte, a solicitat comunicarea tuturor actelor legate de cererile de ridicare a imunitații miniștrilor și parlamentarilor. Se discută tot mai apăsat despre posibilitatea inițierii unei anchete privind un posibil abuz în serviciu. Până la urmă, cu chiu, cu vai, Senatul a emis hotărârea în cazul Șova. Din păcate, deși decizia CCR spune clar care este majoritatea cerută pentru aprobarea cererilor de ridicare a imunității, hotărârea Senatului este una de respingere a cererii DNA. Opoziția a atacat deja hotărârea la CCR, iar soluția va veni în luna mai. Uimitor, totuși, câte subterfugii folosește Senatul pentru a-l apăra pe domnul Șova de cererile procurorilor.
