Un nou tsunami PSD anti-justiţie

Laura Stefan 12.05.2015

De același autor

În încercarea de a se proteja împotriva anchetelor procurorilor, parlamentarii vor să arunce în aer întreaga legislație procedurală în materie penală.

 

Un val de proiecte de modificare a Codului Penal și a Codului de Pro­cedură Penală înaintează în­cet, dar sigur, în Parlamentul Ro­mâ­niei. HotNews a numărat șapte pro­iecte care șu­bre­zesc eșafodajul legal în domeniul combaterii cri­mi­nalității. Probabil că există și altele ascunse prin varii comisii sau încă în stadiul de intenție în mintea parlamentarilor. Mul­ti­tudinea de proiecte arată clar că ne confruntăm încă o dată cu un moment de criză în care par­la­mentul reacționează ferm îm­po­tri­va justiției și în avantajul in­frac­torilor.

 

„Dincolo de orice îndoială“, invenţia penalilor

 

Cea mai periculoasă modificare legislativă discutată azi este în­lo­cuirea standardului de probă pen­tru condamnare. Judecătorul poa­te astăzi să condamne o per­soa­nă, dacă pe baza probelor aflate la dosar își formează convingerea, dincolo de orice îndoială rezo­na­bilă, că respectiva persoană a co­mis infracțiunea cu gradul de vi­novăție prevăzut de lege. Printr-o modificare aparent inocentă, par­lamentarii schimbă acest stan­dard de probă, cerând ca pentru condamnare să existe con­vin­ge­rea judecătorului dincolo de ori­ce îndoială. A dispărut, așadar, cu­vântul rezonabilă, care este, de fapt, esența procedurilor ju­di­ciare. Spun asta pentru că justiția nu lucrează cu adevărul absolut, ci cu adevărul judiciar. Jude­că­torul nu este omniscient, el nu stă alături de fiecare infractor în momentul în care acesta comite in­fracțiunea, el nu știe totul des­pre toți. Judecătorul analizează vi­novăția potențialilor infractori exclusiv pe baza probelor aflate la dosar. Judecătorul nu stabilește niciodată adevărul absolut într-un caz, el stabilește doar adevărul judiciar, adică acea parte din ade­văr care poate fi probată prin do­vezi colectate în mod legal. Așa­dar, limita umană a judecătorului este convingerea dincolo de orice în­doială re­zona­bilă, a impune un standard al con­vingerii dincolo de orice îndoială fa­ce imposibilă pro­nunțarea ori­cărei condamnări. De alt­fel, acest stan­dard nu există în legislația pro­ce­dural penală a niciunui stat mo­dern.

http://www.revista22.ro/nou/imagini/2015/1312/Desene_Perjo/22_cod_penal.jpg

Corupţii se apără de arestarea preventivă

 

Același standard de probă se cere prin noile amendamente și pen­tru luarea unei măsuri pre­ven­ti­ve. În acest context, absurditatea acestui standard devine și mai evi­dentă: măsurile preventive se iau în general împotriva celor sus­pectați de comiterea unor infrac­țiuni pe parcursul urmăririi pe­nale sau în etapa incipientă a fa­zei de judecată. La acel moment, probele sunt încă în curs de co­lectare, iar judecătorului îi este im­posibil să ajungă la con­vin­ge­rea că suspectul este vinovat din­colo de orice îndoială. Măsurile preventive se iau acum pe baza in­diciilor sau a probelor care con­duc la concluzia dincolo de în­do­iala rezonabilă că suspectul a co­mis o infracțiune. În plus, pentru fie­care măsură preventivă în par­te, legiuitorul stabilește condiții cu­mulative suplimentare: de exem­plu, pentru arestare, trebuie să existe indicii că suspectul în­cearcă să fugă din țară, să in­flu­en­țeze martori sau să distrugă pro­be. Proiectul de lege discutat acum în parlament elimină re­fe­ri­rea la indicii temeinice și păs­trea­ză doar referirea la probe certe și, așa cum am arătat, ridică stan­dardul la un nivel imposibil de atins: dincolo de orice îndoială.

Fără cătușe
Normele privind portul cătușelor nu se regăsesc în Codul de Procedură Penală, ci în legea specială privind măsurile preventive și în ordinul comun al miniștrilor de Justiție și de Interne. Comisia juridică din Senat a votat încătușarea doar pentru infracțiunile cu violență, eliminându-le pentru corupți. Prevederea face parte dintr-un proiect de lege al senatorului PSD Șerban Nicolae, urmând votul la Camera Deputaților, care este decizională.

Denunţul, eliminat din legislaţie

 

Un alt element utilizat de pro­cu­rori în anchetele penale este di­na­mitat de parlament – este vorba des­pre instituția denunțului. Prin câteva amendamente bine pla­sate, se anulează practic acest instrument. Dacă în materia dării și luării de mită persoana era pro­tejată de răspundere penală dacă denunța fapta înainte ca organele de urmărire penală să afle despre comiterea ei, prin noile amen­da­mente, clauza de nepedepsire de­vine inaplicabilă, dacă denunțul se face după mai mult de 6 luni de la momentul comiterii faptei. În România, clauza de ne­pe­dep­sire a fost foarte utilă în practică, pentru că a ajutat la descoperirea multor fapte de corupție pe care participanții la ele le notificau or­ganelor penale înainte ca acestea să afle din alte surse despre co­mi­terea lor. Termenul de 6 luni este unul extrem de scurt, iar în prac­tică s-a constatat că par­ti­cipanții la infracțiunile de mită sunt ten­tați să se adreseze organelor ju­diciare mai ales după ce per­soa­nele publice care au beneficiat de respectivele sume de bani pierd funcțiile publice.

Pe lângă eliminarea de facto a clau­zei de nepedepsire în materia dării și luării de mită, par­la­men­tul dorește să elimine și po­si­bi­li­tatea ca procurorul și judecătorul să țină cont de cooperarea sus­pec­ților cu organele judiciare prin formularea de denunțuri pri­vind alte fapte și alte persoane atunci când se pune în discuție luarea unei măsuri preventive. Pe lângă imposibilitatea de a ur­mări în practică aplicarea cu strictețe a acestei norme, se pune întrebarea care este scopul ur­mă­rit prin redactarea ei. Colaborarea cu organele de urmărire penală în vederea aflării adevărului ju­diciar trebuie luată în considerare atunci când se evaluează con­du­i­ta fiecărui suspect sau inculpat. Până la urmă, ceea ce contează este ca sistemul judiciar să dis­pu­nă de instrumente legale și să își consolideze capacitatea de a filtra denunțurile fondate de cele ne­fon­date. Contează ca persoanele care au jucat un rol determinant în comiterea de infracțiuni să nu fie absolvite arbitrar de răs­pun­de­re penală. Aceste scopuri nu pot fi atinse prin eliminarea insti­tu­ției denunțului din legislație, ci prin rafinarea și unificarea mo­da­li­tăților în care ea poate fi folosită în practică.

 

Război împotriva procurorilor şi judecătorilor

 

Corelativ acestor modificări, se in­troduc în Codul Penal noi in­criminări aplicabile procurorilor, judecătorilor și polițiștilor. Aceș­tia urmează să răspundă penal, dacă ancheta penală durează mai mult de 2 ani de la data depunerii unei plângeri, dacă ține cont în evaluarea situației personale a unui suspect sau inculpat de for­mularea de către acesta a unui denunț privind alte persoane și al­te fapte. De asemenea, jude­că­torii și procurorii răspund penal, dacă iau o măsură preventivă îm­potriva unui suspect sau in­cul­pat, știind că nu există probe con­crete din care să rezulte din­colo de orice îndoială că res­pec­tiva persoană a comis o infrac­țiu­ne. Așa cum am explicat mai sus, acest standard de probă este im­posibil de atins. În aceste con­di­ții, niciun magistrat – procuror sau judecator – nu își va mai asu­ma punerea în aplicare a atri­bu­țiilor care îi revin, pentru că ris­că să fie tras la răspundere doar pentru că încearcă să își facă trea­ba cu bună-credință.

Controlul judiciar, limitat
Guvernul este iniţiatorul unui proiect de lege care prevede că măsura controlului judiciar în cursul urmăririi penale nu ar putea depăși 60 de zile, cu posibilitatea prelungirii doar dacă se menţin temeiurile sau au apărut altele noi. Durata totală rezultată prin însumarea prelungirilor nu poate să depășească 1 an, dacă pedeapsa prevăzută de lege este de cel mult 5 ani, respectiv 2 ani, dacă pedeapsa este mai mare de 5 ani.

Stratageme pentru reducerea pedepselor

 

Modul de calcul al pedepsei re­zultante în cazul comiterii mai mul­tor infracțiuni se schimbă fun­damental: azi, la pedeapsa pen­tru fapta cea mai gravă se adaugă obligatoriu o treime din suma ce­lorlalte pedepse, amen­da­mentele depuse spun însă că se va aplica pedeapsa pentru infrac­țiunea cea mai gravă, care poate fi sporită pâ­nă la maximumul ei special. Am criticat constant mo­dul de cal­cul al pedepselor pre­vă­zut de noul cod, care duce la pe­depse de 22 de ani pentru 20.000 de euro mi­tă, dar asta nu în­seam­nă că so­lu­ția propusă acum e cea corectă. Practic, infractorul va fi pedepsit doar pentru fapta cea mai gravă și iertat pentru toate celelalte fap­te penale, în caz de pluralitate de infracțiuni. Alte amen­damente pri­vesc reducerea ter­menelor de prescripție, eli­mi­narea posi­bi­li­tă­ții de a intercepta discuțiile între avocat și client, in­clusiv atunci când, prin inter­me­diul acestor discuții, se pune la cale săvârșirea de infracțiuni. Pro­cedura de efec­tuare a expertizelor se schimbă, expertului fiindu-i in­terzis să in­cludă în raportul său vreo re­fe­rire la o eventuală cons­tatare fă­cută de specialist în ca­drul ur­mă­ririi penale. Aceasta es­te o nouă prevedere absurdă, pen­­tru că ade­sea expertului îi re­vi­ne sarcina să evalueze critic ace­leași chestiuni care au făcut obiectul consta­tă­rilor tehnico-științifice.

 

Alte amendamente propuse vi­zează eliminarea posibilității de a dispune arestarea persoanelor ca­re sunt suspectate că au comis o infracțiune nonviolentă. Din pă­cate, inițiatorii nu înțeleg că de­cizia privind arestarea sau ne­a­restarea unui suspect nu ține în mod exclusiv de tipul de in­frac­țiune de a cărei comitere e sus­pectat, ci de persoana sus­pec­tu­lui, de periculozitatea sa, de ris­cul ca acesta să distrugă probe sau să influențeze martori, de ris­cul fugii din țară.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22