Aritmetica finanțelor: salariile bugetarilor consumă toți banii din TVA și accize

În euforia electorală, bugetarii cer majorări de salarii, însă finanțele țării sunt sufocate de cheltuieli de personal care consumă aproape toți banii încasați din TVA și accize.

Lidia Moise 28.05.2024

De același autor

În istoria recentă a României, anul electoral a fost momentul optim în care sindicatele puteau forța mâna Guvernului pentru a obține creșteri de salarii în diversele instituții ale statului. Săptămâna trecută, bugetarii au protestat intens pentru a obține ceea ce ei numesc „o salarizare decentă, corelată cu complexitatea muncii, dar şi respect profesional”. De la angajații muzeelor până la polițiști sau salariații arbitrului piețelor financiare, ASF, toată lumea cere bani.

Febra goanei după bani în plus la salariu i-a cuprins și pe angajații Guvernului și ai Parlamentului, deciși să ignore realitatea sporurilor care pot chiar dubla câștigurile salariale. Așa încât sporurile pentru condiții vătămătoare de muncă, pentru vechime, doctorat sau tichetele de masă și voucherele de vacanță nu intră în discuția despre salariu, deși e vorba de miliarde de lei din bugetul statului alocate acestor bonusuri pe care doar angajații statului le primesc.

După ce au obținut un plus de 10% la salariul de bază, cel nealterat de sporuri, angajații Guvernului și-au exprimat frustrarea și și-au scos în stradă umbrelele întristate de câștigurile prea mici obținute. Un protest inedit care merită însă un avertisment: câștigul de astăzi poate fi anulat de impozitele anului viitor, deoarece buzunarele statului sunt golite sistematic de cheltuieli prea mari pentru încasările sale insuficiente.

O contraofensivă va fi lansată în 2025, când alegerile se vor fi consumat, iar cheltuielile care le-au parazitat nu vor putea fi finanțate. Atunci Guvernul care va conduce afacerile țării va trebui să facă reforme brutale pentru a nu dezechilibra finanțele țării și moneda ei.

De aceste reforme, dar și de dimensiunea deficitului bugetar, depind și banii europeni, care au susținut atât investițiile României și economia ei, cât și ratingurile încă favorabile, aflate la limita respectabilității financiare. În timp ce angajații responsabili cu circuitul banilor europeni cer salarii mai mari, observăm că România nu reușește să absoarbă și să consume miliardele de euro de care depinde viitorul economiei și bunăstării noastre.

Poate că altfel ar fi discutat acum guvernanții cu angajații lor revoltați dacă s-ar fi elaborat la timp Legea salarizării unitare, adică anul trecut, nu în plin sezon electoral, când negocierile sunt alterate de situația inconfortabilă a politicienilor care aleargă după voturi. De altfel, și această lege era un jalon în traseul obținerii miliardelor de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNNR). Dacă-și închipuie vreun ministru al Muncii că poate negocia lucid, coerent și eficient o reașezare corectă și echitabilă a salariilor din spațiul public în vâltoarea tensiunilor create de alegeri, ori se înșală, ori nu-și face treaba pentru că nu știe cum.

Pe altă parte, acest spectacol al protestelor pentru majorări de salarii în spațiul public a reușit să enerveze restul lumii, întrucât majoritatea sunt angajați în piața liberă, unde salariile nu pot crește ignorând productivitatea. Lipsa cronică a investițiilor publice, povara fiscală deja sufocantă pentru afacerile românești fac improbabilă o majorare a salariilor în zona privată, cea care susține veniturile bugetului.

Pe de altă parte, creșterile de salarii sunt recurente și adaugă un cost permanent la buget, iar finanțele naționale nu vor putea ține pasul cu factura de cheltuieli astfel majorată. În primele trei luni ale anului, cheltuielile de personal, în valoare de 36,5 miliarde de lei, au consumat 2,1% din produsul intern brut și aproape toate încasările din TVA și accize (38,2 miliarde de lei). În această aritmetică bugetară, rămân prea puțini bani pentru Sănătate, Educație, Investiții și Apărare, ceea ce poate arunca România într-o recesiune prelungită în următorii ani.

În esență, România deja nu-și permite să plătească factura de cheltuieli pentru bugetari, așa încât orice majorare a salariilor acestora va fi automat corectată de restructurări masive viitoare. Guvernul poate amâna consolidarea fiscală, care pare improbabilă într-un sezon electoral atât de încărcat, însă nu o poate evita anul viitor, deoarece în caz contrar va fi un dezastru economic previzibil.

Orice excese de cheltuieli, cum sunt cele afișate în protestele bugetarilor, vor duce la măsuri de austeritate din ce în ce mai severe în viitor. Nu trebuie ignorat însă nici efectul pe care majorarea iminentă a salariului minim îl va avea în spațiul privat, unde companiile mici și mijlocii vor fi afectate. Multe afaceri vor concedia personal sau pur și simplu își vor închide porțile, cu efecte negative pentru economia țării.

În acest context, este nevoie de rațiune și de dialog real între actorii sociali implicați în presiunile electorale de creșteri de salarii.

„Când rafalele abundente ale furiei te blochează, deschide umbrela minții, refugiază-te sub acoperișul rațiunii!”, este o recomandare a scriitorului turc Mehmet Murat Ildan, care ar trebui luată serios în seamă de protestatari și de sindicatele înfuriate. Nota de plată va veni peste șase luni și le va reaminti celor care se zbat acum pentru bani în plus că bunăstarea depinde de economie. Iar economia depinde masiv de banii europeni, de vreme ce statul își consumă aproape toți banii pe salarii și pensii.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22