Bătălia tarifelor vamale, un risc multiplu pentru americani

Incertitudinea a devenit o constantă a analizelor economice, pe măsură ce președintele Donald Trump își desfășoară programul anunțat de majorare a taxelor vamale impuse partenerilor comerciali. Efectul incertitudinii se observă deja în piața americană: afacerile, consumatorii și investitorii sunt mai atenți cu banii, iar bursele americane sunt primele victime ale unui program economic riscant.

Luni, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a transmis un avertisment sever: „un război comercial pe scară largă ar putea reduce cu 0,3% creșterea globală și cu 0,7% pentru SUA”.  În raportul său, OECD reduce perspectivele de creștere globală din cauza tensiunilor comerciale, adăugând că în plus vor apărea presiuni inflaționiste mai puternice.

Tensiunile și posibilitatea declanșării unui război comercial sunt ipoteze de lucru pe masa tuturor analiștilor, după ce Trump a amenințat cu tarife de import cei mai apropiați parteneri comerciali ai Statelor Unite. De altfel, în ultima perioadă, la Casa Albă s-a discutat intens despre majorări de tarife vamale și reduceri de cheltuieli guvernamentale. 

Argumentele din spatele acestor politici agresive sunt expuse atât de președintele Donald Trump, cât și de șeful Trezoreriei, Scott Bessent. Statele Unite trebuie să-și reducă deficitul bugetar, pentru a putea apoi reduce impozitul pe profit, trebuie să-și fortifice economia, atrăgând investiții străine și aducând înapoi investițiile americane din alte țări și apoi să exporte bunuri către restul lumii. Deocamdată efectele acestei politici agresive sunt contrare obiectivelor urmărite. Bursele americane scad spectaculos, iar analiștii avertizează asupra pericolului intrării economiei Statelor Unite în recesiune.

Săptămâna trecută, banca americană de investiții Citi Group avertiza că „excepționalismul american este cel puțin în pauză”.  Simultan, banca britanică HSBC, cu afaceri globale, a retrogradat și ea acțiunile listate în SUA și a sugerat investitorilor să privească spre Europa. Reacția burselor americane, unde valoarea acțiunilor listate scade în ultima vreme, se datorează nu doar incertitudinii create de politicile lui Trump, cât mai ales temerii că riposta partenerilor comerciali va influența negativ economia americană. Înainte de orice, între Statele Unite și aliații săi strategici, care sunt și importanți parteneri comerciali, s-a instalat neîncrederea.

Germania, stat european extrem de prudent în privința cheltuielilor, a transmis un semnal de schimbare a filosofiei economice. Friedrich Merz, viitorul cancelar, a propus o relaxare semnificativă a politicii fiscale. Cea mai mare economie a Europei se pregătește să cheltuiască mult mai mult decât în ultimii ani, după ce fostul cancelar Angela Merkel a limitat, în 2009, noile împrumuturi la 0,35% din PIB. Acum, Germania va cheltui 500 de miliarde de euro într-un nou fond de infrastructură și va investi în industria de apărare. Ca atare, analiza OECD estimează o creștere cu 0,7% a economiei germane în acest an, care pare fragilă, dar de fapt rupe istoria recentă a recesiunii.

În plus, analiștii au observat o retragere a investitorilor europeni din piața americană. Probabil cea mai vizibilă mișcare este repulsia europenilor față de mașinile electrice Tesla, însă analiștii avertizează asupra retragerii investitorilor europeni din piața bursieră americană. În plus, George Saravelos, de la Deutsche Bank, a avertizat că dolarul riscă să-și piardă statutul tradițional de monedă de refugiu pentru investitorii globali, ca reacție a acestora la politica tarifelor vamale a SUA. „Doi piloni ai rolului Americii în lume sunt contestați în mod fundamental: garanția de securitate a SUA pentru Europa și respectarea comerțului liber bazat pe reguli”, a explicat Saravelos. Un alt pericol ar putea pune presiune asupra economiei americane: vânzarea obligațiunilor suverane americane de către investitorii străini, afectați de politicile economice derutante. Cei mai mari investitori în datoria publică americană sunt Uniunea Europeană, Japonia, China și Marea Britanie. Aproape un sfert din datoria americană, de aproape 36 de trilioane de dolari, este susținută de investitorii străini, iar obligațiunile sale suverane sunt un element de siguranță al sistemului financiar global.

Riscurile intensificării războiului comercial par a fi mai mari pentru Statele Unite decât pentru europeni, care sunt protejați de schimburi comerciale între statele membre. Există însă și un alt risc, acela transmis de istoria jocului cu tarifele vamale: efectul devastator al așa-numitei legi Smoot-Hawley, prin care președintele Herbert Hoover, care dorea să facă rost de bani pentru a asigura fermierilor tarife de protecție, a majorat tarifele vamale. Efectul a fost devastator, comerțul global a suferit și a adâncit criza economică a momentului, Marea Depresiune, până în acest moment cea mai puternică recesiune economică din istoria SUA. Punctual, efectul a fost reducerea drastică exporturilor SUA, ca o consecință a răzbunării partenerilor comerciali.

În esență, războiul comercial ar produce victime mai ales în Statele Unite, iar europenii au șansa unei dezmeticiri care ar putea stimula economia Uniunii, dacă urmează atent recomandările lui Mario Draghi: reducerea birocrației, piață bursieră unică pentru a susține investițiile în economie și relaxarea reglementărilor.