Bugetul de stat şi riscul seismic

Lidia Moise 08.12.2015

De același autor

Problema acestui buget alcătuit în condiţii impuse de predecesori este că nu susţine în mod evident creşterea economiei prin investiţii, ci este un compromis între populismul salariilor mărite şi eficienţa scăderii birurilor, pe ici, pe colo.

 

Guvernul pune pe mesele de lucru ale par­la­mentului o schiţă a bugetelor statului care nu are nimic spectaculos sau neaşteptat în cons­trucţia sa.

 

Cresc masiv cheltuielile des­tinate investiţiilor statului, ni se spune, până la 37,7 mi­li­ar­de de lei (8,5 miliarde de eu­ro ), adică investiţiile vor con­suma mai bine de o şesime din totalul cheltuielilor. Mă­su­ra este un reflex de auto­apă­rare în faţa criticilor frecvente ale mediului privat, care in­sistă asupra greşelii fostului ca­binet condus de Victor Ponta de a nu cheltui banii pentru investiţii.

 

Se pot observa, în schiţa bugetului, liniile mari ale evoluţiei economice în descrierea con­juncturii în care va funcţiona gestionarea statului în 2016. Creşterea economiei este pu­ter­nică, de 4,1%, faţă de anul anterior, peste aşa-numitul potenţial al economiei româneşti. Această creştere mizează pe o accelerare a con­sumului, ca efect combinat al salariilor mărite ale bugetarilor şi al scăderii principalei taxe de consum, aceea pe valoarea adăugată (TVA).

 

Bugetul a acomodat şi valurile succesive de ma­jorări de salarii, dar a în­ghe­ţat salariul minim până la o analiză ulterioară a efec­te­lor pe care o mărire le-ar avea asupra mediului de afa­ceri. Sem­na­le­le dinspre oa­menii de afaceri au fost clare: ma­jorarea sa­la­riului minim până la 1.200 de lei ar putea duce la pierderea locurilor de mun­că.

 

Problema perspectivei op­ti­miste asupra creş­terii eco­no­mice este intensitatea riscurilor ex­terne, evo­cată de documentul care însoţeşte proiectul de buget, dar neluată în calculul efec­tiv al cheltuielilor şi veniturilor statului. Există şi ris­curi interne care ar putea altera creşterea eco­nomiei, cum ar fi seceta sau pro­blemele pieţei bancare, care ar putea frâna cre­ditarea afacerilor şi a consumului. O even­tuală ma­te­ria­lizare a acestei încetiniri a cre­di­tării ar pu­ne mari probleme absorbţiei fon­du­rilor eu­ro­pene de către sectorul privat. De­fi­ci­tul fiscal se va adânci până în apropierea pra­gului (psiho)logic impus de tratatul de ade­ra­re, de 3% din PIB, fără a-l depăşi însă. Da­to­ria pu­bli­că se va adânci până peste 40% din PIB, ca efect al unor cheltuieli mai viguroase.

 

Problema acestui buget alcătuit în condiţii im­pu­se de predecesori este că nu susţine în mod evident creşterea economiei prin inves­tiţii, ci este un compromis între populismul salariilor mărite şi eficienţa scăderii birurilor, pe ici, pe colo. În detaliile proiectului de bu­get observăm că şomajul va atinge cote mi­ni­me, la care nici nu visează economiile mai mari, deşi România a ales să micşoreze taxele pe consum, stimulânu-l, şi să menţină, se­me­ţe, birurile pe muncă.

 

Cât de eficient va fi acest buget încărcat de promisiunea atragerii banilor europeni ră­mâ­ne de văzut. Deocamdată, putem observa lip­sa de curaj şi relativa opacitate a autorităţilor, cel puţin în privinţa gestionării noilor regle­mentări privind riscul seismic, acelea care au alungat Teatrul Nottara din sediul înbulinat din Bulevardul Magheru şi care vor pustii Cen­trul Vechi. Suma alocată consolidării efective a unor clădiri şi elaborării unor documentaţii ca­re să evalueze lucrările va fi de numai 25 de milioane de lei, vreo 5,6 milioane de euro. Ministerul Dezvoltării Regionale nici măcar nu-şi propune mare lucru: vor fi finalizate vreo şase clădiri care se află în curs de con­so­li­dare, alte 14 clădiri se vor afla în diverse sta­dii de execuţie, lucrările fiind deja începute. Sigur, este un salt de la 5 milioane de lei, cât era suma alocată de la buget de Victor Ponta, până la 25 de milioane, dar, atunci când de­cizi să tragi obloane peste tot centrul Ca­pi­ta­lei, se impune un efort de bani şi de ima­gi­na­ţie. Finalizarea unor lucrări începute şi con­so­lidarea a încă şapte „noi obiective pentru ca­re este preconizată finalizarea proiectării în anul 2015“(?), atenţie, nefiind toate în Bu­cu­reşti, este mult prea puţin. Arată o indiferenţă şi, poate, o eroare de prioritizare a nevoilor. În anul electoral care se anunţă deja com­pli­cat, geamurile sparte sau murdare de pe Ma­gheru vor fi imaginea eficienţei sau a indi­fe­renţei guvernării tehnocrate, asta în cazul fericit că nu vine cutremurul. Nicăieri în lume nu închizi afaceri peste noapte, nu sperii mii de locatari fără a aloca sume consistente pen­tru rezolvarea situaţiei. Bugetul destinat aces­tei situaţii de urgenţă este egal cu cel alocat programului de construcții de locuinţe sociale destinate chiriaşilor evacuaţi din locuinţele retrocedate foştilor proprietari şi de patru ori mai mic decât cel acordat programului de locuinţe pentru tineri, care este derulat de ANL. Nicio vorbă despre bani europeni sau despre programe cu Banca Mondială, cum a făcut Turcia.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22