Calm aparent în piața financiară după alegeri

Imaginea spațiului politic românesc, după alegerile pentru Parlament, descrie un peisaj fragmentat, în care se întrezărește, cu prudență, o majoritate declarat proeuropeană. Îngrijorarea electoratului proeuropean a fost deci confirmată de alegerile care au adus în parlament un val nou de partide suveraniste, care susțin un candidat prezidențial care nu-și ascunde simpatia față de Rusia lui Putin, scepticismul privind Uniunea Europeană și repulsia față de NATO.

Și totuși nu putem descrie situația dificilă din politica noastră ca fiind dezastruoasă. Încă nu. Totul, sau mai bine zis viitorul economic al României, depinde de abilitatea forțelor proeuropene să negocieze un armistițiu politico-economic și de capacitatea liderilor lor de a înțelege și gestiona provocările și riscurile din economie.

Pentru că incertitudinea și riscurile multiple sunt acum o constantă globală și afectează toate economiile lumii, iar în acest context noi avem un bagaj și mai complicat de probleme. Suntem dependenți de banii europeni și de investițiile străine directe. Banii europeni sunt esențiali pentru ca economia României să crească în anii următori. Potrivit calculelor experților agenției de evaluare financiară Standard&Poor’s, „fondurile UE de aproape 60 de miliarde de euro, puțin sub 17% din PIB-ul estimat pentru 2024, sunt încă disponibile României în cadrul programului actualului cadru financiar multianual 2021-2027 și în cadrul PNRR”. Analiștii S&P estimează că anual ar putea intra, în medie, în România fonduri europene de aproape 3% din PIB în următorii trei ani, ceea ce va „permite mai multe investiții în tranziția energetică, transport și asistență medicală”.

Așa încât un guvern girat de forțele politice proeuropene va fi esențial pentru stabilitatea economiei românești și a monedei sale. Dar va fi un scenariu politic extrem de dificil, complicat de retorica electorală și de perspectivele diferite asupra nevoilor economiei românești pe care le au partidele proeuropene. Însă în fața riscurilor imense care se profilează anul viitor pentru economia românească, orice divergență pare un moft. Primul risc este acela de a pierde încrederea piețelor financiare, a investitorilor și a agențiilor de rating. Și acesta va fi cel mai acut risc, deoarece o Românie instabilă politic și care se joacă cu exigențele exercițiului de deficit excesiv poate fi aruncată în categoria nerecomandată investițiilor în câteva zile. Nu insist asupra efectelor pe care le-ar avea o deteriorare a ratingului, deoarece ele au fost trăite în 2009, un alt an post-electoral în care politicienii ocupați cu alegerile nu au înțeles conjunctura internațională și au ignorat semnalele clare ale unei crize economice brutale. Într-un asemenea scenariu, leul va fi prima victimă și se va devaloriza rapid, decisiv și devastator pentru buzunarele noastre.

Fuga investițiilor străine, fenomen deja vizibil după prima rundă a alegerilor prezidențiale, este un alt risc cu efecte dure asupra economiei.

Deocamdată, piața financiară manifestă prudență și, aparent, chiar un optimism ponderat. În prima zi după alegeri, luni, leul a fost stabil, cu un curs oficial de 4,7307 lei/euro, deși s-a apropiat la doi bani distanță de pragul, hai să-l numim psihologic, de 5 lei pentru un euro. Să sperăm că nu vom ajunge ca pragul psihologic să fie de 6 lei pentru un euro. Depinde de politicienii care vor guverna țara anul viitor, de bugetul alcătuit de ei și de reformele pe care le vor aplica.

În piața bursieră lucrurile par calme, cu o revigorare a cotațiilor acțiunilor marilor companii. Este însă un calm aparent, însă încurajator. Deși luni, în prima zi după alegerile parlamentare, Bursa a afișat creșteri ale indicilor săi, companiile deja penalizate de investitori nu au recuperat pierderile înregistrate după primul tur al alegerilor prezidențiale. În ciuda optimismului ponderat al investitorilor, acțiunile Nuclearelectrica au mai pierdut 0,5% din valoare, iar cele ale Transgaz sunt cu 1,13% mai ieftine decât erau vineri. Putem descrie ușorul reviriment al acțiunilor listate la Bursă ca fiind un semnal prudent de optimism, deoarece marile companii energetice au pierdut masiv din valoarea lor în ultima lună, în vâltoarea campaniilor electorale. Astfel, valoarea Romgaz este cu un miliard de lei mai mică acum, în data de 2 decembrie, decât era în zilele dinaintea începerii campaniei pentru alegeri prezidențiale, capitalizarea sa scăzând de la 20,38 miliarde de lei la 19,38 miliarde de lei. Nuclearelectrica, companie cu un capital mai mic, a pierdut 5,7% din valoare, adică vreo 757 de milioane de lei. Hidroelectrica avea luni o cotație mai bună decât la finalul săptămânii, dar a pierdut 1,4 miliarde de lei din valoarea pe care o avea înainte de începerea campaniei pentru alegerile prezidențiale, adică din prețul afișat de Bursă în data de 24 noiembrie.

Această situație, în care marile companii din energie au pierdut alarmant din valoare, din cauza fugii investitorilor, descrie riscul imens al fugii investițiilor străine din România. Efectul unui scenariu în care investitorii se retrag ar arunca economia în recesiune și ar inflama șomajul. Potrivit estimărilor lui Cristian Popa, membru în boardul BNR, aproximativ un sfert (1,1 milioane) de români lucrau, la finalul lui 2023, în companiile străine, dar dependența poate fi mult mai mare dacă am lua în calcul și companiile cu capital mixt, străin și românesc. Deci economia, dimensiunea șomajului, investițiile și leul depind de programul, bugetul și acțiunile guvernului alcătuit după alegeri. Piața financiară transmite deci un semnal de încredere temporară în luciditatea politicienilor români.