Cârpim reducerea CAS şi momim baronii sacrificând economia

Exerciţiul rectificării arată că banii destinaţi atragerii fondurilor europene sunt folosiţi pentru a cârpi, temporar, pierderile bugetului provocate de reducerea CAS şi, poate, pentru a înviora interesul baronilor locali pentru alegerile prezidenţiale.

Cabinetul condus de candidatul stângii la pre­şedinţie tocmai a împrăştiat primăriilor o trais­tă de bani pentru diverse cheltuieli, sub um­brela celei de-a doua rectificări bugetare. În ansamblu, operaţiunea de re­distribuire a veniturilor bu­ge­tului statului şi recalibrarea în­casărilor sale arată o ig­no­rare a perspectivei eco­no­mi­ce generale a ţării. Guvernul mută bani alocaţi iniţial pen­tru atragerea fondurilor euro­pene, care ar fi stimulat eco­no­mia, bunăstarea con­tribua­bililor şi, în final, chiar în­ca­sările ulterioare ale statului. Zboa­ră deci către alte cheltuieli 2,4 miliarde de lei din proiectele de finanţare din fonduri eu­ropene nerambursabile, plus încă 451 mi­li­oane de lei din zona de finanţări rambursabile. Cresc însă cheltuielile pentru achiziţia de „bu­nuri şi servicii“ cu aproape un miliard de lei, asta în plin scandal al achiziţiilor de programe soft. Să sperăm că nu vor fi sume aruncate pe fereastra şpăgilor. Tot din banii europeni, plus ceva ciupeli de la unele ministere, este compensat şi miliardul de lei care zboară prin reducerea CAS.

Norocul acestui exerciţiu de rectificare este încrederea că România va respecta ţinta de deficit fiscal, consolidată de acordul semnat cu Fondul Monetar In­ter­na­ţional (FMI) şi cu Comisia Eu­ropeană. Un acord tensionat deocamdată, dar care, iată, s-a tradus în scăderea cos­turilor împrumuturilor sta­tu­lui cu 572 de milioane de lei. O economie de jumătate de miliard, care însă ia şi ea dru­mul primăriilor. Nu insist asu­pra altor tăieri şi adăugări de bani, deoarece unele au lo­gi­ca lor în actualul context de tensiuni globale. Şi mă refer aici la servicii secrete şi armată.

Consiliul Fiscal, într-o analiză nervoasă şi succintă, a arătat însă că această rectificare e croită pe supradimensionarea unor venituri şi pe ignorarea unor semnale negative. De pil­dă, Consiliul Fiscal veştejeşte speranţa că statul va încasa în plus, în ultimele trei luni ale anului, jumătate de miliard de lei din taxa pe valoarea adăugată (TVA). Nu există vreo ba­ză realistă pentru a estima aşa o creştere, dimpotrivă. După zece luni de aplicare, iată, încasările din TVA pe făină şi produsele ei au scăzut cu 386,7 milioane de lei. O scădere abruptă, cu 55,1%, a încasărilor bugetului în in­tervalul aplicării măsurii faţă de aceeaşi pe­rioadă a anului anterior. Când a fost pre­zen­tată, măsura promitea că va scădea preţul pâi­nii şi îi va târî în legalitate pe evazioniştii domeniului. „Datele ANAF arată şi o scădere a numărului mediu lunar de deconturi depuse de companiile cu activitate aferentă codurilor CAEN 1061 şi 1071 vizate de reducerea TVA, de la 2.481 în perioada septembrie 2012 - iu­lie 2013 la 2.382 în perioada septembrie 2013 - iulie 2014 (-4,0%), ceea ce, de asemenea, pa­re să indice lipsa unei creşteri a con­for­mării voluntare la plată.“ Deci scăderea po­verii fiscale pe făină şi pâine nu a redus eva­ziunea domeniului, ceea ce pune sub semnul întrebării oportunitatea măsurii şi poate in­hiba alte scăderi de TVA, dorite sau ne­ce­sare în alte zone ale economiei.

Când vezi mutările disperate de bani, de la fonduri gratis la cheltuielile primăriilor, nu poţi să nu te temi de noi taxe. Sau de urcarea impozitelor actuale, deoarece e clar că eco­nomia nu generează bani în plus. Ţi-e şi frică să te gândeşti la reintroducerea impozitului pro­gresiv, acela în care angajaţii cu cele mai mici salarii din Europa sunt cei de la care se vor smulge bani în plus pentru umplerea go­lurilor din buget. Evaziunea stă nesimţită faţă în faţă cu Fiscul şi-şi vede de treabă, după cum demonstrează comportamentul ne­gus­torilor de pâine. Reducerea cu 5% a con­tri­buţiilor sociale ale firmelor nu va produce bani pentru angajaţi sau pentru bugetul sta­tului. Cel mult va compensa din pierderi. Această tăiere a costurilor muncii va reduce încasările bugetului de asigurări sociale cu un miliard de lei în două luni de execuţie, arată estimările. Şi aici apare un truc, greu de des­cifrat. Statul însuşi ar economisi 270 de mi­li­oane de lei din reducerea CAS pentru bu­getari, însă, dacă te uiţi în cifrele rectificării, constaţi, aşa cum a făcut Consiliul Fiscal, că reducerea de cheltuieli estimată este de zece ori mai mică. Unde dispare economia de 248 de milioane de lei? Rămâne unul dintre misterele Finanţelor, care, iată, nu înţeleg nici acum, după un sfert de veac de abandon al comunismului, că trebuie să explice clar, din timp şi detaliat ce face cu banii con­tri­bua­bililor.

Fără investiţii, fără finanţări externe şi în absenţa investiţiilor străine directe, care urmăresc prudent scena politică, nu avem cum să stimulăm economia. Iar dacă eco­nomia bălteşte, nu vom avea nici salarii mai mari, nici pensii mai bune şi nici bani mai mulţi la buget. În esenţă, exerciţiul rectificării arată că banii destinaţi atragerii fondurilor eu­ropene sunt folosiţi pentru a cârpi, temporar, pierderile bugetului provocate de reducerea CAS şi, poate, pentru a înviora interesul ba­ro­nilor locali pentru alegerile prezidenţiale. //

CITIȚI ȘI

• Iluzia unei creşteri care s-a trezit recesiune
• Ratăm şi banii Chinei?