De același autor
În Statele Unite s-a consumat cel mai important eveniment politic al anului: revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Impactul administrației Trump 2 asupra economiei globale va fi masiv, deoarece este consolidat de un control al republicanilor conservatori asupra Congresului și Camerei Reprezentanților, așa încât orice inițiativă legislativă pornită de la Casa Albă va avea susținere.
Deși persistă o stare de incertitudine cu privire la calibrarea politicilor noii administrații Trump, care vor depinde în mare măsură de personalitățile din echipa de conducere pe care o va selecta președintele, câteva aspecte sunt deja clare: fiscalitatea se va relaxa, tarifele vamale vor crește, cheltuielile pentru protecția climei vor fi tăiate, iar „reglementările inutile” vor fi abandonate. Impactul asupra economiilor europene, direct și indirect, va fi masiv, ceea ce demonstrează că Mario Draghi a avut dreptate încă o dată: Europa trebuie să se reformeze pentru a rezista în competiția globală, trebuie să-și regândească politicile economice, să-și reducă birocrația și să creeze o piață financiară unică.
Când a devenit clar că Trump a câștigat cursa electorală, dolarul s-a întărit, iar moneda europeană s-a depreciat cu 1,8%, scăzând de la 1,0937 de dolari pentru un euro la 1,0740 dolari/euro. Această mișcare este un avertisment al piețelor valutare care iau în calcul efectul noii politici de tarife vamale a SUA, care ar putea presupune și introducerea unor taxe vamale de 10% pentru importurile europene. Interesant, în ecuația valutară a cântărit și perspectiva amplificării inflației în Statele Unite, ca efect al majorării tarifelor vamale, care ar menține ratele dobânzilor ridicate. Paradoxal, spun analiștii, această situație, în care Federal Reserves menține dobânzile ridicate, în timp ce Banca Centrală Europeană le reduce, poate afecta euro până la atingerea parității cu dolarul.
Pentru Europa, cel mai sensibil punct al agendei economice propuse de Trump este impunerea unui tarif universal de 10% pentru toate bunurile importate.
Totuși, această idee, care include și un tarif de 60% la importurile din China, este considerată de analiștii economici ca un impuls pentru inflație. Analiștii de la Goldman Sachs, de pildă, estimează că un tarif general de 10% ar ridica inflația în SUA cu 1% și ar reduce creșterea PIB-ului cu 0,5%, în timp ce Barclays estimează un impact negativ asupra economiei americane de -1,4%. Potrivit datelor Comisiei Europene, exporturile Uniunii către SUA au depășit 502 miliarde de euro în 2023, cu un bilanț net favorabil, afișând un excedent comercial de 158 de miliarde de euro. Exporturile României au depășit și ele, anul trecut, valoarea de 2,1 miliarde de euro.
Piața financiară nu ignoră însă nici semnalele transmise de Donald Trump în timpul campaniei prezidențiale, potrivit cărora o devalorizare a dolarului ar avantaja economia americană. Rămâne însă o posibilitate incertă, deoarece datoria publică a SUA este masivă și, mai ales, un sfert din finanțare vine dinspre statele vizate de măriri de tarife. Zona Euro, de exemplu, deține obligațiuni americane de Trezorerie în valoare de 1,69 trilioane de dolari, Japonia are și ea un portofoliu de 1,13 trilioane de titluri de stat americane, iar China și Hong Kongul au investit încă 1,01 trilioane de dolari în datoria americană. Este însă posibil ca deținerile masive de titluri ale Trezoreriei de către europeni să poată fi un instrument util pe masa negocierilor privind tarifele vamale.
Nu doar o lovitură dată globalizării este analizată atent în cancelariile europene, ci și evoluția relațiilor în cadrul NATO. Trump a reproșat partenerilor europeni că au mizat pe finanțarea americană a cheltuielilor Alianței, iar NATO a devenit o povară financiară pentru SUA. În ciuda atingerii unei cote de cheltuieli cu o țintă de 2% din PIB, analiștii de la JP Morgan estimează că ezitările europenilor și lentoarea atingerii țintei de 2% au acumulat o „datorie” de aproximativ 1,5 trilioane de dolari. Cu alte cuvinte, europenii vor lua în calcul și majorarea cheltuielilor de apărare, ceea ce, în contextul dur al deficitelor fiscale mari din UE, va pune probleme statelor europene.
Mulți analiști ai piețelor financiare au căzut de acord asupra ipotezei potrivit căreia revenirea triumfală a lui Trump la Casa Albă și succesul masiv al republicanilor se datorează seducătoarelor oferte de reducere a taxelor, inclusiv de tăiere a impozitului pe profitul companiilor de la 21%, cât este în prezent, la 15%. Deși analiștii avertizează asupra costurilor acestei măsuri, care ar putea amplifica deficitul fiscal deja supraponderal al Statelor Unite, piețele financiare au reacționat spectaculos, cu o creștere a valorii companiilor americane și cu un salt al indicilor bursieri, care semnalizează optimism. Nu trebuie să uităm realitatea că în piața americană a muncii bugetarii au o pondere redusă, iar cei mai mulți depind de afacerile pentru care lucrează sau pe care le controlează. În plus, spre deosebire de europeni, americanii își investesc banii în piața bursieră.
Parcă anticipând rezultatul alegerilor din SUA, Mario Draghi a recomandat crearea unei piețe bursiere europene unice, care să consolideze economiile unei Europe fragmentate. Iar Draghi, care a predat la Harvard și a condus divizia internațională a Goldman Sachs, cunoaște atât avantajele competitive ale SUA, cât și mecanismele prin care pot fi atinse. Poate că revenirea lui Trump la Casa Albă va fi un impuls pentru reformarea și întărirea Uniunii Europene.
