FMI, contraatac şi repliere cu armele deficitului

Lidia Moise 09.12.2014

De același autor

O privire aruncată asupra execuţiei bugetare din acest an, cu cele trei rectificări ale sale în care s-au împrăştiat banii care nu s-au investit, ridică un semnal de alarmă privind creşterea economică din 2015.

 

Bugetul de stat pentru 2015, cu deficitul şi cu taxele care-l hrănesc, a fost o sursă de tensiuni. În timp ce guvernul spera să r­e­laxeze semnificativ cheltuielile, insistând pentru un deficit bugetar mai mare, care-i dădea spaţiu suficient de ma­ne­vră în chestiunea chel­tu­ielilor, negocierile cu echi­pele mixte ale Fondului Mo­netar Internaţional şi Comisiei Europene au in­trat în blocaj. Surpriză: teh­nicienii FMI şi CE au veş­tejit orice speranţă de re­laxare, tot printr-un truc. În timp ce guvernul dorea să lucreze cu un deficit de 2,1-2,2% din PIB, FMI a izbit cu contraoferta de 0,9% din PIB. Din confruntarea celor două abordări s-a re­intrat, se pare, în firescul an­gajamentelor asumate de România: un deficit de 1,4% din PIB. Consternat, guvernul, care spera într-o lăbărţare a cheltuielilor, ca urmare a acceptării propunerii de relaxare a de­fi­citului, încearcă replierea. Calculele arată că guvernul are de rezolvat ecuaţia celor 15-17 miliarde de lei care trebuie acoperiţi în 2015, rezultatul cumulat al scăderii co­tei de contribuţii sociale cu 5% şi al di­ver­selor pomeni electorale. Spera deci să poa­tă cheltui mai mult. FMI & Co. au de­monstrat însă guvernanţilor că, dacă nu ştii să argumentezi, rişti să pierzi şi ce ai obţinut.

http://www.revista22.ro/nou/imagini/2014/1290/22_FMI_lidia_2014.jpg

Ce i-a apucat oare pe cei de la FMI şi de la Co­misia Europeană să propună o strân­gere a şurubului? Echipele Comisiei şi ale Fon­dului, coordonate şi al­cătuite din specialişti ex­cepţionali, sunt greu de păcălit cu artificii statistice sau cârpeli fiscale. Ei au respins o relaxare a chel­tuielilor deoarece au cons­tatat că nu ştim să ges­tio­năm inteligent şi eficient un buget în echilibru. De ce ne-ar accepta cheltuieli în plus, cât timp viaţa bate promisiunile fixate, când economisim pe spinarea creşterii economiei? Probabil că experţii FMI s-au prins de trucul celei de-a treia rectificări, aceea în care se făceau plăţi ale anului viitor din banii economisiţi acum, şi au considerat că, dacă nu mai avem obligaţiile respective, nici n-ar tre­bui create altele noi. Impunerea unui de­ficit mult mai mic obligă autorităţile să fa­că ceva concret pentru a consuma banii eu­ropeni, sume enorme pe care nu vrem să le primim gratis, dar a căror folosire ar fi utilă atât economiei, cât şi bugetului de stat sau monedei naţionale. În esenţă, nu putem să cerem spaţiu fiscal în plus pen­tru cheltuieli sau derogări de la termenii acordurilor fixate, de vreme ce nu am fă­cut investiţii în acest an pentru co­fi­nan­ţarea fondurilor europene, deşi beneficiam de o înţelegere în chestiunea depăşirii li­mitei de deficit bugetar. Nu este exclusă nici o lipsă de încredere a FMI în prognoza de creştere a economiei, lucru care ar ex­plica severitatea tăierii deficitului.

Din păcate, o privire aruncată asupra exe­cuţiei bugetare din acest an, cu cele trei rectificări ale sale în care s-au împrăştiat banii care nu s-au investit, ridică un sem­nal de alarmă privind creşterea economică din 2015. Investiţiile publice au stagnat, cele străine s-au subţiat, îngheţate de in­certitudinile politice şi fiscale, banii euro­peni rămân o himeră, aşa încât singurele surse de creştere economică par să fie exporturile industriei auto, agricultura şi o pâlpâire de consum intern. Cam astea au fost şi ingredientele creşterii din acest an, despre care nu ştim încă precis dacă a trecut sau nu prin recesiune tehnică. Sce­na politică destul de complicată nu per­mi­te majorări de taxe, care ar stimula oare­cum facturile de cheltuieli. Poţi cheltui mai mult şi să menţii acelaşi deficit dacă ai venituri mai mari. Ia să vedem: cum facem asta? Răspunsul e simplu: majorând taxele! Deci FMI a apăsat şi pe resortul dis­cret al taxelor atunci când a propus tă­ie­rea deficitului bugetar până la 0,9%.


În­tre timp, s-au refăcut calculele şi ipo­tezele de lucru. Ar fi existat un spaţiu de ma­nevră aici, şi anume, la taxele pe re­sursele naturale, faimoasele redevenţe. Dar, fatalitate, Ministerul Finanţelor n-a avut timp şi specialişti pentru a analiza din vreme situaţia. Sau s-a împiedicat în controversata taxă pe stâlp, care a pe­na­lizat investiţiile şi a produs suficiente pa­gube, aşa încât n-a mai avut suflu pentru mărirea fiscalităţii pe resurse naturale?


Negocierile cu FMI rămân un câmp de bătălie arid. Nu FMI este zbirul în această etapă a acordului, ci Comisia Europeană. Aşa cum a înţeles şi premierul, FMI poate pleca supărat, dar Comisia are propriile sis­teme de penalizare şi presiune asupra statelor membre ale Uniunii Europene. Semnalul transmis este un avertisment cu privire la riscurile anului viitor, oarecum ignorate de guvernanţi.
 

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22